Când Meredith Dean și-a programat nunta din mai, și-a imaginat că invitații săi vor păși pe o pajiște de flori sălbatice. Dean a ales luna mai pentru ca a prinde explozia florilor de primăvară: narcise galbene strălucitoare, zambile violet parfumate, bujori, hortensia și, bineînțeles, trandafiri. Încă nu stabilise un buget, lăsând-și designerul floral să decidă câte tulpini trebuie comandate.
La începutul lunii martie, Dean, o tânără de 29 de ani care lucrează la Muzeul de Artă Modernă din Manhattan, verifica obsesiv creșterea numărului de cazuri de COVID-19. Când autoritățile au anunțat că nu mai permit desfășurarea evenimentelor mai mari de 250 de persoane, colegii ei i-au spus să nu se îngrijoreze – mai e ceva timp până la nuntă. Dar pe 15 martie, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor au spus că americanii ar trebui să evite adunările mai mari de 50 de persoane în următoarele opt săptămâni. Nunta lui Dean era la șapte săptămâni distanță și reunea aproximativ 100 de invitați.
O nuntă amânată nu poate fi considerată un dezastru în timpul unei pandemii care ucide mii de oameni pe zi, e de părere Dean. Dar în serele din munții înalți ai Ecuadorului și ai Columbiei și până pe țărmul lacului Naivasha din Kenya, cultivatorii adunau deja trandafirii în grămezi de compost. În câteva zile de la ordinele care au blocat SUA și Europa, evenimentele au fost anulate, restaurantele au fost închise și birourile s-au golit, iar cererea pentru flori s-a evaporat.
Una dintre primele persoane pe care Dean le-a contactat, după ce și-a amânat nunta, a fost designerul floral, Laura Clare, care lucrează în Bernardsville, N.J. Clare, care este în afaceri de 20 de ani, vinde buchete în timpul săptămânii, iar în weekend-uri, creează aranjamente sofisticate pentru evenimente mari. Clienții ei cheltuiesc, de obicei, între 5.000 și 10.000 de dolari pentru o nuntă. Și-a concediat cei cinci angajați care lucrau cu normă întreagă și a anulat comenzile de flori, care în total o costau aproximativ 5.000 de dolari pe săptămână. Acum s-a înscris pentru un împrumut destinat afacerilor mici care să-i permită să le dea muncitorilor, din nou, salariile.
Comerțul cu flori este un miracol al capitalismului modern sau un lanț de aprovizionare care începe în regiuni îndepărtate precum Africa, Orientul Mijlociu și America de Sud. Acolo, tijele de flori sunt selectate, apoi ambalate în camioane frigorifice, conduse spre avioane frigorifice și transportate la Amsterdam pentru a fi scoase la licitație.
Primăvara este, de obicei, un sezon aglomerat, cu nunți, Ziua Mamei și Sărbătorile de Paște. La începutul lunii martie, chiar dacă Olanda raportase deja primele sale cazuri de infectare cu coronavirus, licitațiile au mers ca de obicei. Dar, după ce Italia a impus carantina totală, Franța a ordonat închiderea magazinelor neesențiale, iar Germania a cerut anularea majorității evenimentelor, piața s-a prăbușit.
16 martie, aceeași zi în care Dean și-a amânat nunta, a fost „cea mai neagră zi” pentru licitații, spune Fred van Tol, manager de vânzări internaționale la Royal FloraHolland. Crescătorii îl sunau disperați. „Aceste apeluri sunt foarte dificile”, spune el. „Munca lor de o viață este pe cale să se ducă pe apa sâmbetei.”
În perioadele normale, Dave van der Meer, care face export de flori, se trezește în fiecare dimineață la ora 4:30, pentru a-și începe ziua la licitația Naaldwijk (Olanda de Sud). Se plimbă printre rândurile de flori de mai bine de 50 de ani, de când era un copil care își vizita tatăl la lucru. Licitația a intrat acum pe modul silențios. „Poți să tragi cu o ghiulea în sala de licitații fără să lovești pe nimeni”, spune el. Royal FloraHolland le-a solicitat cumpărătorilor să liciteze de pe computerele de acasă, dacă este posibil. Din cauza prețurilor foarte mici și a zborurilor restricționate, mulți cultivatori au încetat să mai trimită flori. Cooperativa estimează că epidemia va determina pierderi de peste 2 miliarde de dolari.
Van der Meer spune că a fost nevoie de o săptămână și jumătate pentru a mărunți toate florile nevândute la Naaldwijk. Chiar și cu riscul risipei, florarul olandez, care donează în mod obișnuit mii de flori pentru Liturgia de Paște oficiată de Papa, a decis să nu mai trimită în acest an, pentru a proteja voluntarii. Papa Francisc a ținut în cele din urmă liturghia în interiorul Bazilicii Sf. Petru, și nu în piața, înconjurată în mod normal, de 30 de tone de flori și 80.000 de oameni.
Înainte de pandemie, 42 dintre zborurile de marfă care soseau în Aalsmeer (Olanda de Nord), în fiecare săptămână, proveneau din Kenya, a cărei climă le permite trandafirilor să crească pe tot parcursul anului. Națiunea est-africană livrează în fiecare an flori în valoare de 1 miliard de dolari, fiind cel mai mare furnizor al Europei. Această cifră este de 10 ori mai mare față de anii 90, deoarece investițiile în infrastructură au făcut posibile exporturile la scară largă. Peste 150.000 de oameni lucrează acum în fermele de flori din Kenya, multe dintre ele fiind femei. Munca este înfiorătoare, cu schimburi lungi în sere pline de aburi; muncitorii câștigă până la 70 de dolari pe lună, dar acești bani reprezintă un salariu constant, într-o țară unde așa ceva este greu de accesat.
Dean și-a reprogramat nunta pentru 15 august. Dar își menține un optimism moderat chiar și în cazul acestei date destul de îndepărtate. New Jersey este acum un punct fierbinte, cu peste 2.300 de decese cauzate de coronavirus, iar guvernatorul din New York, Andrew Cuomo, a prelungit ordinul de ședere la domiciliu până la jumătatea lunii mai. Chiar dacă unele companii se redeschid curând, nimeni nu știe dacă o nuntă în luna august va fi recomandată sau permisă. Dean spune că îi este recunoscătoare designerului său floral, Clare, pentru că va lucra cu ea în august, dar Clare nu știe ce va putea importa odată ce va redeschide.