La sunetul clopotului, frații confreriei Saint-Éloi, acoperiți cu pelerine, cu mănuși de protecție și cu pălării coboară sicriul în pământ. Stând de o parte și de alta a gropii, după ce așază sicriul în pământ, frații își dau pălăriile jos, în semn de respect, și zic la unison „requiescat in pace” (trad. — odihnească-se în pace), lăsându-și în același timp capul în jos. Nu are importanță dacă persoana decedată e bogată sau săracă, ritualul este același pentru oricine din 1188.
„În fața morții toți suntem egali”, a spus liderul acestei organizații frățești, Robert Guenot, în vârstă de 72 de ani, care transmite mai departe o învățătură dobândită de-a lungul secolelor, de cei cunoscuți drept „the Charitables” din Béthune, oraș din nord-vestul Franței, notează The Guardian.
„Rolul nostru e să ne asigurăm că persoana decedată are parte de o înmormântare demnă și corectă, oricine a fost aceasta. Este o formă de a aduce un ultim omagiu, pe care frăția o respectă de peste 830 de ani”, a adăugat Guenot.
Frăția caritabilă și-a început activitatea în 1188, când Franța alături de întreaga Europă, a fost lovită de ciumă și atunci groparii erau copleșiți atât de numărul mare de cadavre, cât și de teama de a se infecta. Încă de la înființare, motto-ul frăției era „precizie, unitate, caritate”.
La început, ceremonia oficiată de frăție avea un caracter religios și, după o scurtă interdicție pe perioada Revoluției Franceze, a revenit în timpul lui Napoleon Bonaparte. De altfel, pălăriile pe care frații le poartă sunt un tribut adus fostului conducător francez.
Din 1853, confreria a devenit o organizația seculară, în urma unor divergențe cu clerul.
„Suntem o organizație caritabilă, iar serviciile noastre sunt gratis pentru toată lumea. Am îngropat creștini, musulmani, Martorii lui Iehova sau atei. Depindem de donațiile oamenilor”, a spus Guenot.
Guenot a mai spus că frăția se ocupă și de ajutorarea familiilor nevoiașe, adunând și distribuind alimente.
În prezent, organizația numără în jur de 40 de membri, cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani, aleși din toate clasele sociale „avocați, doctori, chelneri sau muncitori în fabrică”.
Cel cu titlul de prévost este ales dintre cei mai vârstnici, iar mandatul acestuia se întinde pe o perioadă de doi ani. Guenot spune că este de datoria lui să vegheze la respectarea cutumelor dobândite de-a lungul secolelor.
Astăzi, frații poartă măști și respectă distanțarea socială pe durata ceremoniilor.
„Trăim vremuri dificile, dar avem încredere că le vom depăși, așa cum s-a întâmplat cu secole în urmă”, a încheiat Guenot.
FOTO: Profimedia/AFP