FacebookTwitterLinkedIn

Valentin Jucan a explicat în deschiderea ședinței CNA din 16 ianuarie că are interese și un program care îl împiedică să continue activitatea în funcția de membru al autorității de reglementare în audiovizual, conform Media Expres.

Valentin Jucan a fost numit în urmă cu șase ani de către Guvernul României, pe vremea guvernării PDL.

După anunțul din ședința CNA, Jucan a difuzat următorul comunicat de presă, pe care îl prezentăm integral:

„Astăzi, 16 ianuarie, am informat președintele Consiliului Național al Audiovizualului – CNA în legătură cu decizia mea de renunțare la calitatea de membru al Consiliului. Decizia intră în vigoare începând cu data de 17 ianuarie, a.c. Până la finalizarea mandatului meu, respectiv până la data de 28 februarie, a.c., domnul Mihail Marius Badea va prelua atribuțiile de membru titular al Consiliului, în conformitate cu decizia Parlamentului României din data de 28 februarie 2012.

Proiectele personale pe care mi le-am stabilit și instrucția academică sunt singurele argumente care stau la baza acestei hotărâri.

În ultimii șase ani, ca membru C.N.A., și alți opt ani în alte funcții publice centrale, am servit interesul general al românilor. Am scos mereu în evidență valorile și principiile în care cred, indiferent de contextul politic, valori și principii pe care nu le-am negociat niciodată.

Cred în continuare că în România se poate susține o presă echilibrată, cu respect pentru informarea corectă, moralitate și decență.

Mandatul meu în cadrul Consiliului Național al Audiovizualului poate fi rezumat astfel:

  1. Instituțional

– crearea mecanismelor interne de transparentizare a funcționării instituției în raport cu publicul și mass-media;

– introducerea sistemului de transmisiune on-line a ședințelor Consiliului;

– introducerea sistemului de conducere a ședințelor Consiliului de către toți membrii C.N.A., prin rotație, ridicându-se astfel nivelul de responsabilizare în funcționarea instituției;

– îmbunătățirea colaborării instituționale cu Consiliul Superior al Magistraturii – CSM;

  1. Cadrul legal

– două modificări succesive a Codului de reglementare a conținutului audiovizual, cu îmbunătățirea substanțială a capitolelor referitoare la protecția minorului și informarea corectă;

– reglementarea apariției minorilor în reclamele la produsele alimentare;

– formularea a patru propuneri legislative în domeniul audiovizual, propuneri menite să îmbunătățească structura Legii audiovizualului numărul 508 din 2002, respectiv propuneri legislative care să sprijine presa prin introducerea unui fond audiovizual, propuneri pentru îmbunătățirea cadrului de funcționare a Televiziunii publice și a sistemului de fiscalizare a presei;

– analizarea și transmiterea către Parlament a celui mai complex raport privind situația drepturilor de autor în domeniul audiovizual și modalitatea de raportare a organismelor de colectare la radiodifuzori;

– inițierea de dezbateri publice pe teme majore din domeniul audiovizual;

  1. Comunicare

– în cei șase ani de mandat am avut peste patruzeci de intervenții publice prin intermediul presei, formulate prin comunicate de presă și scrisori deschise, intervenții în care punctat temele momentului, cu propuneri și argumente, critici și/sau analize, dar și subiectele care continua să fie actuale și problematice: independența justiției și raportarea presei la aceasta, independența presei, situația Televiziunii publice și respectarea rolului primordial pe care aceasta îl are;

– am susținut mereu o bună și transparentă comunicare cu mass-media;

– am vizitat majoritatea județelor din țară, cu precădere cele din Ardeal, putând astfel să analizez cu precizie starea audiovizualului românesc.”