Raportul anual Grayling AcTrend a analizat legile adoptate între 1 august 2016 şi 1 august 2017 în şase ţări din ECE (Bulgaria, Polonia, Republica Cehă, România, Slovacia şi Ungaria). Acesta include o prezentare a contextului politic şi o analiză a activităţii guvernelor acestor ţări.
Cu toate acestea, România a înregistrat o scădere faţă de anul trecut, de 6,3%, uşor peste media regiunii, dar, faţă de perioada 2013/2014, numărul legilor adoptate în țara noastră a crescut cu 9%.
Clasamentul se menţine neschimbat faţă de ultimii doi ani, cu Polonia (220 de legi) pe locul al doilea, urmată de Ungaria (200 de legi).
Comparativ cu perioada precedentă, rezultatele cercetării arată o scădere moderată în regiune, cu 5,3%, a numărului total de legi adoptate. Acest număr a scăzut după ce, timp de trei ani consecutiv, a crescut constant.
Cea mai mare scădere în perioada analizată s-a înregistrat în Bulgaria, unde numărul legilor adoptate s-a redus cu 46%, pe fondul unei instabilităţi politice prelungite generate de alegerile parlamentare, ceea ce a afectat evoluţia firească a procesului legislativ.
Sectorul serviciilor este cel mai reglementat în ECE
Aproape jumătate (45%) din legile adoptate (468 din 1.040) au avut un impact direct asupra companiilor, în timp ce, mai bine de o treime dintre acestea au afectat mediul de afaceri, în general (36% din 468 de legi).
Spre deosebire de anii anteriori, când sectorul financiar a fost cel mai reglementat domeniu, în 2016-2017 majoritatea legilor adoptate cu impact asupra companiilor au afectat serviciile (14%), agricultura (12%) şi sănătatea (11%). În schimb, sectorul financiar a căzut pe poziţia a patra (10%), iar sectoarele cel mai puţin afectate au fost IT&C şi sectorul energetic.
În România, din totalul de 280 de legi, peste jumătate (157) au avut impact asupra altor domenii decât cel al afacerilor: educaţie, cultură, social, administraţie, justiţie etc. Însă, 123 de legi au afectat direct companiile, iar aproape jumătate dintre acestea (50) au avut impact asupra mediului de afaceri în general (legi referitoare la bugetul statului, Codul fiscal, concurenţă, achiziţii publice etc.). Ca şi la nivel de regiune, cele mai afectate sectoare au fost serviciile, agricultura, sănătatea, sectorul financiar, industria, energia și sectorul IT&C.
Trei din patru legi au fost iniţiate de guverne
Ca şi în anii precedenţi, cea mai mare parte a legilor au fost iniţiate de guverne (76,7% faţă de 72,2% în 2015/2016).
Pe de altă parte, comparativ cu anul trecut, cei mai productivi parlamentari au fost cei din România (36%) şi Bulgaria (26%), în timp ce Polonia a înregistrat o scădere de 30%. Valul de modificări legislative, care a marcat anul trecut, s-a atenuat după alegeri.
În România, numărul legilor iniţiate de parlamentari cu impact asupra afacerilor a crescut pentru al treilea an consecutiv, dublându-se faţă de perioada 2013/2014.
„România înregistrează de departe cel mai mare procent de legi adoptate prin procedură extraordinară (49%), de cinci ori mai mare decât următorul clasat, Slovacia (9,5%). La nivel de ECE, 17,7% din modificările legislative cu impact asupra activităţii companiilor au fost adoptate prin procedură extraordinară, în uşoară scădere faţă de anul trecut. Contrar tendinţei regionale, în România, s-a înregistrat o uşoară creştere (54,7% faţă de 51,6% în 2015/2016), după scăderea din perioada 2015/2016”, se detaliază în studiul Grayling AcTrend.
Interesul mass-media a scăzut faţă de anul trecut
Interesul mass-media faţă de legile nou adoptate a scăzut la 33,1%, de la 48,5% anul trecut. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovacia (42%) şi Polonia (28%). Singura creştere semnificativă (de 27%) a fost constatată în Cehia, unde 2017 este an electoral, perioadă în care mass-media este de regulă mai interesată de ştirile de natură politică.
„Întotdeauna, este interesant să observi modul în care alegerile sau preluarea Preşedinţiei CE influenţează activitatea aparatului legislativ. În ultimele 12 luni au avut loc alegeri în Bulgaria, România şi Cehia, ceea ce a avut un impact puternic asupra numărului de legi şi procedurii legislative în general. Aşteptăm să vedem ce ne rezervă lunile următoare, când electoratul din Ungaria este aşteptat la urne, Cehia se va pregăti pentru alegerile prezidenţiale, iar Bulgaria va prelua preşedinţia CE”, a declarat Peter Fecko, directorgeneral în cadrul Grayling CEE.