În 2016, după 26 de ani, Pinacoteca București a reînviat colecția de peste 5500 de articole, prin proiectul dedicat primilor donatori, Filip Marin și amiralul Vasile Urseanu, al cărui scop a fost schimbarea viziunii asupra artei, dar și asupra istoriei naționale.
„Pinacoteca a parcurs, din nefericire, un drum destul de abrupt. Din 1933, anul deschiderii, ea s-a lovit de multe ori de problema lipsei spațiului de expunere permanent. Perioada a fost urmată de nenumărate parcursuri nefericite, prin mai multe sedii schimbate între primăria capitalei și Uniunea Artiștilor Plastici, astfel încât colecția Pinacotecii a fost închisă mult timp. În momentul de față pregătim cea de-a doua expoziție din ciclul deschis anul trecut, care a fost dedicat istoricului deschiderii pinacotecii: „Pinacoteca București, un proiect interbelic” povestește muzeograful Loredana Cădău.
„Începând cu anul trecut lucrăm cu pași mărunți, dar siguri la resuscitarea imaginii publice a Pinacotecii pentru că există mulți oameni care fac confuzie între Pinacoteca Statului și Pinacoteca Municipiului, prima fiind formată din colecția de artă adunată de regele Carol I, iar cea de-a doua este colecția înființată de Municipalitatea Bucureștiului. Din păcate nefiind expusă foarte mult timp, oamenii nu cunosc existența ei. Mi se pare obligatoriu să facem tot ce ne stă în putință pentru a redresa imaginea și a-i accentua valoarea.”
În acest sens, pe 20 septembrie se va deschide o altă parte a colecției, prin intermediul proiectului „București, de la urbea patriarhală la capitala marilor înfăpturiri”, analizând orașul pe parcursul a două secole și oprindu-se în jurul imaginii construirii Casei Poporului. La realizarea lui s-au selectat lucrări cu rol documentar, unele dintre ele provenind din nucleul inițial al Pinacotecii, dintre care Biserica „Sfântul Ilie Gorgan”, de Alexandru Satmari și „Lupa capitolina în fața patriarhiei”, de Dan Bejinaru. Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu, timp de un an, fiind încununată cu un catalog, în care vor există informații in extenso despre aproape fiecare lucrare în parte.
„Vrem să îl contrazicem pe Filippo Tommaso Marinetti și al său manifest futuristic precum muzeele sunt cimitire. Dacă în trecut se credea acest lucru, astăzi ele sunt niște spații în care există o echipă vie, cu suflet tânăr și care își dorește să salveze patrimoniul și să îl valorifice” adaugă Loredana.