Academicianul Augustin Buzura s-a născut în satul Berinţa, în judeţul Maramureş, pe 22 septembrie 1938.
A absolvit Facultatea de Medicină din Cluj în anul 1964, dar a renunţat la profesia de medic psihiatru, dedicându-se literaturii.
A debutat cu volumul de povestiri „Capul Bunei Speranțe” (1963).
Este autorul mai multor romane de succes în perioada comunistă, printre care „Absenţii”, „Orgolii”, „Feţele tăcerii”, „Vocile nopţii” și „Refugii”. După 1989, a scris romanele „Recviem pentru nebuni şi bestii” și „Raport asupra singurătăţii”.
În perioada 1990 – 2005, Augustin Buzura a condus Institutul Cultural Român. A fost membru titular al Academiei Române din martie 1992.
Dumnezeu să-l odihnească!