Mihnea Costoiu a explicat: „Ingineri au plecat, în special, în primii ani după Revoluţie, când economia românească a căzut. Inginerii bine pregătiţi au plecat în străinătate. Pe de altă parte, sunt generaţii întregi de ingineri care, la absolvire, au plecat în străinătate. La Facultatea de Automatică şi Calculatoare, în anul 1999, au rămas în ţară cinci oameni din 250. În anul 2000, au rămas doar şapte oameni, în 2001 – un număr de 11 oameni au rămas în ţară. Generaţii întregi au plecat în străinătate. Nu doar de la Automatică şi Calculatoare”.
Rectorul UPB a precizat că, totuşi, criza de ingineri continuă.
Mihnea Costoiu: „Este o criză majoră de ingineri pentru că generaţii întregi au plecat. Mulţi dintre cei care încep facultatea nu o mai termină pentru că se angajează încă din anul doi sau trei şi vin după câteva generaţii că le trebuie diploma. Unii dintre ei nu sunt interesaţi nici măcar de scutirea de impozit pentru că salariile sunt foarte mari. Şi pentru un tânăr care primeşte 1.500 de euro, când se angajează, pentru că ştie să facă foarte multe lucruri, nu-l mai interesează că nu mai plăteşte 16 la sută, că pentru el oricum sunt foarte mulţi bani faţă de aşteptările lui de moment. El se întoarce după ce îşi face o familie, vine să termine şcoala pentru că are nevoie de diplomă, care să îl scutească de impozit, pentru că banii contează şi valoarea banului este alta”.
Mihnea Costoiu a susţinut că mii de locuri de muncă sunt oferite de companii, anual, în Universitatea Politehnică București.
Rectorul UPB a susţinut că una dintre explicaţiile crizei de ingineri este că aproximativ 70 la sută dintre locurile finanţate de la buget sunt în zona umanistă.