Fii rapid şi flexibil pentru că altfel evoluţia pieţei va trece pe lângă tine foarte, foarte repede” – este cea mai importantă lecţie pe care Nikolai Beckers, CEO al Romtelecom şi Cosmote spune că a învăţat-o în anii lucraţi în telecom, care nu sunt deloc puţini. „Un lucru pe care multe dintre companiile telecom tradiţionale nu l-au înţeles – nu au reuşit să se adapteze suficient de repede noilor schimbări şi nu au reuşit să ţină pasul cu viteza cu care se mişcă piaţa”, mai spune Beckers.
Germanul a intrat în domeniul telecom în urmă cu 18 ani, într-o perioadă importantă pentru industria de profil, pentru că mijlocul anilor ’90 a marcat intrarea într-o nouă eră, cea a liberalizării pieţelor telecom din întreaga lume. Această liberalizare a avut loc treptat, în funcţie de fiecare ţară în parte, după cum remarcă şeful de acum al Romtelecom şi Cosmote. Spre exemplu, Romtelecom, operatorul național de telefonie fixă, a devenit societate pe acţiuni în 1997. Abia un an mai târziu grupul elen OTE a cumpărat 35% din acțiuni şi a preluat managementul companiei. A două etapă a privatizării a venit la şase ani distanță, odată cu achiziționarea unui nou pachet de acțiuni prin care OTE devenea acționar majoritar cu o participaţie de 54%, plătind în total pentru cele două pachete peste 940 de milioane de dolari. Restul (46%) aparţine în continuare statului român, care va decide în acest an soarta acestor acţiuni, ca parte a procesului de privatizare.
Însă înainte de a trece la o discuţie mai detaliată despre toate schimbările ce se prevăd în acest an pentru companiile pe care le conduce, CEO-ul Romtelecom şi Cosmote, aşezat confortabil la biroul său din zona de nord a Capitalei, de unde poate privi de la înălţime aproape tot orașul, îşi aminteşte zâmbind că prima întâlnire cu ţara noastră a avut-o abia anul trecut. Totuşi, ţine să sublinieze că nu a ajuns într-un loc total necunoscut, pentru că era cât se poate de documentat despre tot ceea ce ţine de macroeconomie, mediul de business şi mai ales piaţa telecom din România.
Nikolai Beckers și-a început cariera în 1989, în cadrul Deutsche Bank, dar a trecut apoi de la banking la telecom și a ocupat poziții de top-management, ca președinte și CEO al Deutsche Telekom Franța, Managing Director al Deutsche Telekom Filipine, Financial Director al T-Online Franța şi a fost, de asemenea, CEO al subsidiarei Deutsche Telekom din fosta republică iugoslavă a Macedoniei. Are studii în administrarea afacerilor şi deține un MBA la Universitatea din Köln.
Înainte de a veni în România, a fost CEO T-Systems Franța, iar trecerea de la cultura franceză la cea românească spune că i s-a părut atât de simplu de făcut pentru că, după ce a călătorit în întreaga lume, nu mai are nicio problemă când vine vorba de adaptarea la o nouă ţară. Mai mult, a constatat aici că românii sunt foarte primitori şi deschişi cu străinii, lucru pe care, de exemplu, nu l-a întâlnit la francezi şi pe care, recunoaşte deschis, că nu l-am putea găsi nici la nemţi.
„România nu poate fi considerată încă o piaţă vest-europeană, dar nu mai este nici la stadiul de piaţă emergentă, este undeva la mijloc. Există două perspective din care poate fi privită: cea a unei pieţe caracterizate de o competiţie a infrastructurii şi a preţurilor – foarte puternice, iar cea de a doua se referă la calitatea serviciilor, acolo unde încă mai e loc de creştere”, explică Beckers.
Totuşi, crede că până şi acest punct slab poate fi privit ca o oportunitate, pentru că este un segment care ar putea fi exploatat, „o zonă în care poţi să faci diferenţa, dacă eşti capabil să asiguri servicii de înaltă calitate”.
Şi aceasta este zona pe care pariază şeful Romtelecom şi Cosmote în următoarea perioadă, susţinând că strategia pentru acest an este aceea de a deveni operatorul telecom integrat numărul unu în România.
În toamna anului trecut, au fost anunțate numirile comune pentru echipa de management pentru cele două organizații, ceea ce ar putea fi considerat un prim pas spre integrare.
Recent, în presa românească au început să apară informații potrivit cărora Consiliul de Administraţie al Romtelecom a aprobat rebrandingul sub un brand al Deutsche Telekom, un rebranding ce ar urma să aibă loc după finalizarea procesului de privatizare a acţiunilor Romtelecom deţinute de stat. Însă, potrivit reprezentanţilor companiei, acesta este un subiect care ține de competența acționarilor. „La acest moment, este prematură oferirea de detalii suplimentare”. Cert este că România rămâne o piaţă foarte importantă pentru grupul elen, plasată imediat după piaţa din Grecia, conform afirmaţiilor lui Beckers.
Hellenic Telecommunications Organization (OTE Group) este cel mai mare grup de telecomunicații din Europa de Sud-Est. Divizia de telefonie mobilă a OTE este prezentă pe piața locală prin intermediul Cosmote România, ai cărei acţionari sunt Romtelecom, cu o participaţie de 30% și Cosmote Grecia, cu 70% din acţiuni. În prezent, statul grec mai deține doar 10% din acțiunile OTE, 40% fiind concentrate în mâinile grupului german Deutsche Telekom, iar restul de 50% fiind deținute de investitori instituționali din Grecia și internaționali.
Veniturile Cosmote în ultimul trimestru al anului trecut au crescut cu 8,1% față de anul precedent, atingând 123 mil. euro. Per total, veniturile din 2013 au rămas relativ stabile, la 458,5 mil. euro, iar profitul operațional (EBITDA) a atins 118,9 mil. euro. Romtelecom a raportat în ultimul trimestru al anului trecut venituri cu 8,8% mai mari comparativ cu 2012, ajungând la 162,7 mil. euro. Veniturile înregistrate pentru întreg anul 2013 au fost de 609,5 mil. euro, relativ stabile în comparație cu 2012. De asemenea, EBITDA pentru trimestrul patru al anului 2013 a fost mai mare cu 13,3% față de 2012.
Anul trecut, Romtelecom şi Cosmote aveau circa 9.000 de angajaţi, însă Romtelecom a trecut în ultimii ani prin mai multe procese de reorganizare și plecări voluntare. „Faptul că am fost nevoiţi să renunţăm la o parte dintre angajaţi este practic o consecinţă normală a evoluţiei acestei industrii. Odată cu apariţia noilor tehnologii e nevoie de un alt profil de angajat, e nevoie de mai puţin spaţiu şi de mai puţini oameni, iar acest lucru se aplică şi în alte industrii şi afaceri”, explică Beckers. Totodată, el susţine că, în viitor, serviciile analogice vor dispărea, „o tendinţă ce va modifica structura veniturilor companiei”, spune şeful Romtelecom şi Cosmote. Această tendinţă nu presupune neapărat o ameninţare, chiar dacă cifrele pentru serviciul de voce analog sunt în continuă scădere, pentru că locul acestora ar urma să fie luat de alte servicii adaptate noilor cerinţe ale consumatorilor.
Beckers crede că diviziile de internet şi telefonie fixă au în continuare avantajele lor şi vor rămâne un business important, făcând referire în special la internetul broadband – cu viteze din ce în ce mai mari. De altfel, acest segment a fost în ultima perioadă unul dintre motoarele de creştere pentru Romtelecom, având în vedere că baza de clienți de internet broadband a crescut cu 4,5% în trimestrul patru al anului trecut, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, echilibrând tendința de descreștere a serviciilor tradiționale de voce, după cum arată raportul financiar transmis de companie la începutul lunii martie.
Cea mai mare creştere, de 31,1%, a fost înregistrată în trimestrul patru (versus T4 din 2012) de serviciile de wholesale, ceea ce pare să confirme că viitorul acestei industrii va depinde în foarte mare măsură de capacitatea de a oferi servicii complexe, integrate şi că şansele micilor jucători din piaţă sunt tot mai reduse.
Cât despre investiţiile pregătite pentru acest an, şeful Romtelecom şi Cosmote spune că acestea se vor îndrepta în special spre proiectele începute în anii anteriori, cum ar fi extinderea reţelei 4G. În prezent, reţeaua 4G a Cosmote acoperă 90% din Capitală, şi localităţi precum Otopeni, Ploieşti, Cluj, Iaşi, Sinaia, Buşteni şi Predeal și 10 reședințe de județ: Bacău, Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, Constanţa, Brăila, Galaţi, Buzău, Satu Mare și Baia Mare. Anul trecut, compania a primit o finanțare de 225 milioane de euro de la BERD care i-a permis să achite reînnoirea licenţelor şi să îşi îndeplinească obligaţiile de plată pentru spectrul alocat serviciilor mobile 4G, precum şi să acopere o parte din investiţiile necesare dezvoltării reţelei, potrivit declaraţiilor făcute la începutul acestui an de reprezentanţii companiei, pentru Forbes România. Însă, asemenea celorlalţi jucători din industrie, șeful Romtelecom şi Cosmote atrage atenţia că investiţiile în rețelele fixe și mobile de generație următoare sunt ameninţate de mult-dezbătuta scădere a tarifelor de interconectare și de taxele pe infrastructură anunţate de Guvern. „România are nevoie de investiții în infrastructură, iar taxele adiționale pe acest segment ar fi de-a dreptul contraproductive”, afirmă cu hotărâre Beckers. Experienţa acumulată în ţările emergente din Asia l-a făcut să înţeleagă că o bună funcţionare a infrastructurii instituțiilor publice nu se poate face decât treptat, „printr-o politică extrem de clară. Nu vorbim aici de o lipsă de predictibilitate, în mod special, pentru că aceasta există şi în alte ţări europene. O problemă majoră, specifică ţărilor ex-comuniste, este lipsa infrastructurii instituţionale bine pusă la punct”, explică germanul, care găsește, totuși, și elemente pozitive: nivelul de educație ridicat al românilor, care sunt pregătiţi pentru profesiile lor, flexibili şi capabili să descopere noi oportunităţi atunci când e nevoie.