Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au convenit să continue până în 2028 negocierile pentru reglementarea armelor autonome, cunoscute și sub denumirea de „roboți ucigași”. Acordul încheiat la Geneva nu garantează însă adoptarea unor reguli internaționale obligatorii, din cauza opoziției unor mari producători de armament, printre care Statele Unite, Rusia și Israel.
Armele autonome sunt sisteme capabile să identifice, selecteze și atace ținte cu intervenție umană redusă sau chiar fără intervenție umană. Dezvoltarea lor ridică întrebări majore privind protecția civililor, controlul deciziilor letale și responsabilitatea în cazul unor atacuri care provoacă victime nevinovate.
Dezacorduri între marile puteri și susținătorii reglementării
Aproximativ 100 de state au susținut adoptarea cât mai rapidă a unor reguli internaționale cu caracter obligatoriu. În schimb, SUA, Rusia și Israel s-au opus unor astfel de măsuri, preferând recomandări și reglementări stabilite la nivel național.
Negocierile s-au desfășurat în cadrul Convenției ONU privind anumite arme convenționale și au ajuns la acest compromis după mai bine de zece ani de discuții. Divergențele au fost atât de puternice încât obiecțiile Rusiei privind regulile de procedură au dus la anularea unor reuniuni oficiale.
Președintele elvețian al negocierilor, Julien Thoeni, a descris rezultatul drept „un progres important pentru dezarmarea umanitară”. Un diplomat dintr-o țară favorabilă unor reguli mai stricte a calificat însă acordul drept dezamăgitor, potrivit Reuters.
Războaiele accelerează dezbaterea
Utilizarea tot mai extinsă a sistemelor autonome în conflictele din Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu a intensificat presiunile pentru reglementarea lor. Organizațiile umanitare avertizează că aceste tehnologii pot face mai dificilă identificarea responsabililor pentru deciziile de atac.
Secretarul general al ONU, Papa și Comitetul Internațional al Crucii Roșii s-au pronunțat în favoarea unor norme internaționale ferme, obligatorii juridic.
La rândul său, organizația Stop Killer Robots a criticat amânarea unui acord concret. Directoarea executivă Nicole van Rooijen a avertizat că întârzierea negocierilor permite tehnologiei să avanseze mai rapid decât diplomația, în timp ce riscurile pentru populația civilă continuă să crească.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.