FacebookTwitterLinkedIn

Preşedintele IMM România, Florin Jianu, a reiterate la prezentarea Cartei Albe a Agriculturii, ideea potrivit căreia ar trebui să se înceapă să se vorbească despre salarii minime diferenţiate în diverse domenii de activitate, aşa cum este şi agricultura.

„Una dintre cele mai dragi analize pentru mine este această Cartă Albă a Agriculturii, care deja se derulează de trei ani şi care ne arată o fotografie de moment, dar şi foarte multe lucruri despre agricultura românească. (…) Ar trebui să reţinem două lucruri, şi anume: faptul că salariul salariu mediu în agricultură este mai scăzut faţă de salariul mediu în economie şi acest lucru, acum câţiva ani, a făcut să existe o politică adecvată în ceea ce priveşte salarizarea şi care s-a văzut în sector şi a ajutat sectorul agricol”, a afirmat Jianu.

Potrivit studiului, profilul antreprenorului din agricultură indică o vârstă medie de aproximativ 50 – 51 de ani, o experienţă medie ca antreprenor de circa 19 ani, iar peste 88% dintre aceştia au studii superioare. 23,3% dintre antreprenorii din agricultură sunt femei, iar 92,5% sunt căsătoriţi, cu 1-2 copii.

„Eu am un profund respect pentru agricultorii români. Mi se par nişte oameni foarte, foarte bine pregătiţi, sunt oameni realişti, nişte oameni, aşa, dacă e să ne exprimăm metaforic, cu mâinile în pământ, dar cu privirea către cer. Cred că e singurul domeniu care are un contract cu natura şi nu prea ştii ce primeşti înapoi. Dar ne pun pe gânduri câteva lucruri pe care le vedem astăzi. Profilul antreprenorului din agricultură arată o vârstă medie de aproximativ 50-51 de ani. Asta e bine, pentru că aduce foarte multă experienţă, o experienţă de aproximativ 20 de ani, 19 ani mai exact, dar ne pune şi pe gânduri despre viitorul agriculturii, despre cine vine în urmă. Agricultorul român munceşte 10 ore/zi aproape toată săptămâna: 60 de ore muncite în fiecare săptămână, asta înseamnă cam 10 ore/zi. Din acest profil, mă bucură foarte tare că cvasitotalitatea antreprenorilor din agricultură, 90%, au studii superioare. Ăsta e un lucru extrem, extrem de valoros pentru domeniu. Studii de specialitate, nu vorbesc de alt fel de studii”, a remarcat Jianu.

El a subliniat că, în acest an, subvenţiile au contat, ponderea acestora fiind mai mare în comparaţie cu anii anteriori.

„Ce a susţinut dezvoltarea afacerilor agricole în anul 2026? Comparativ 2024 – 2025 – 2026, subvenţiile pare că au contat şi au o pondere mai mare în anul 2026, dar asta vine, de fapt, ca o contrapondere la schimbarea de politici fiscale, la TVA crescută, la renunţarea la impozitarea favorizantă în salarizare, la ceea ce a însemnat cota pentru microîntreprinderi. (…) Am văzut un lucru pe care să ştiţi că l-am verificat de mai multe ori, şi anume faptul că veniturile în 2026 au crescut la 47%, mult peste anii anteriori. Şi am verificat acest aspect din mai multe perspective. Aceea că a fost un an agricol bun, asta, pe de o parte, dar asta nu a însemnat că veniturile mai mari au însemnat profituri mai mari. Nu, pentru că inputurile au crescut, motorina a crescut, costurile de finanţare au crescut, toate au crescut în această perioadă. Asta nu înseamnă că agricultura română a câştigat mai mult, dar a fost o producţie, din datele pe care le deţin, record faţă de ultimii 5 ani”, a subliniat el.

Pentru anul 2027, jumătate dintre fermieri se aşteaptă la consolidarea veniturilor, iar foarte mulţi mizează pe o stabilizare a preţurilor din agricultură.

„Ce aşteaptă fermierii pentru anul următor? Jumătate se aşteaptă la consolidarea a ceea ce înseamnă veniturile şi foarte mulţi dintre aceştia mizează pe o stabilizare a preţurilor din agricultură. Dar aceste lucruri ţin de foarte multe aspecte, de foarte multe inputuri – dacă menţinem salariul minim pe economie, dacă inflaţia va fi sub control, dacă preţul la inputuri va fi acelaşi, dacă nu vom mai avea alte crize suprapuse, cum avem în această perioadă, dacă nu vom mai avea surprize pentru anul următor”, a menţionat şeful IMM România.

Totodată, Florin Jianu a atras atenţia că există o creştere a colaborării cu marile lanţuri de magazine, în condiţiile în care 32,3% dintre fermieri vând către acestea, comparativ cu 23% în 2025.

În continuare, fermierii „se uită cu speranţă la subvenţii” şi cer o cotă redusă de TVA la produsele agricole.

„Sprijinul public resimţit de fermieri. Aşa cum cum spuneam, cota de TVA s-a schimbat, microîntreprinderile şi-au schimbat şi ele pragul, a scăzut până la 100.000, am avut scumpiri la energia electrică, combustibil şi aşa mai departe. De aici revedem faptul că antreprenorii români se uită cu speranţă către subvenţii, cer în continuare un TVA redus, modificarea impozitului pentru microîntreprinderi şi poate reuşim în acest proces despre care noi vorbim şi pe care îl solicităm constant deja de relansare economică să discutăm şi de câteva măsuri fiscale, deşi se spune de foarte multe ori că nu există spaţiu fiscal. Dar vă dau un singur exemplu: impozitarea dividendelor cu 16% a adus mai puţini bani decât impozitarea dividendelor cu 10% şi atunci pentru cine a fost bună o astfel de de măsură? Nu mai bine ne reîntoarcem la o măsură de impozitare cu 8-10% şi aducem bani mai mulţi la bugetul de stat? (…) E doar un exemplu. La fel şi ceea ce înseamnă impozitarea microîntreprinderilor, care şi aceasta poate să aibă un prag mai ridicat şi o relaxare pentru ceea ce înseamnă antreprenorii mici”, a completat Florin Jianu.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.