Într-o societate în care lectura pierde teren, iar tirajele editurilor independente sunt tot mai mici, susținerea cărților devine mai mult decât o decizie comercială. Este o investiție în educație, cultură și în felul în care o comunitate își păstrează identitatea.
Editura Vremea a apărut în 1990, într-un moment în care antreprenoriatul privat abia începea să se contureze în România. Pentru Silvia Colfescu, cofondatoarea și directoarea editorială a editurii, decizia de a construi o afacere în jurul cărților a venit firesc, după o viață în care lectura și lucrul cu textele au reprezentat o pasiune constantă.
„Un copil care a citit”, așa își rezumă Silvia Colfescu începuturile, în cadrul emisiunii Forbes România The 5 O’Clock Society.
A înființat Editura Vremea împreună cu Nicolae Henegariu, iar la 1 decembrie 1990 avea deja primul titlu pe piață. Începuturile au fost marcate de entuziasm, dar și de riscuri antreprenoriale. Prima carte a fost tipărită într-un tiraj de 100.000 de exemplare, pe care editura a reușit, în cele din urmă, să le vândă și să-și achite datoriile.
În deceniile care au urmat, tirajele au scăzut progresiv, reflectând schimbarea comportamentului publicului și diminuarea apetitului pentru lectură. Editura a continuat însă să publice volume dedicate istoriei, documentelor și patrimoniului cultural, mizând pe ideea că o carte poate deschide o lume pe care cititorul nu o descoperă în viața de zi cu zi.
„Dacă muncești cu plăcere, nu se poate să nu reușești ceva. Este unul dintre secretele reușitei. Trebuie să găsești un lucru pe care îți face plăcere să îl faci”, afirmă Silvia Colfescu.
Proiectul „Peregrin prin București. Dicționarul străzilor bucureștene”, realizat de Sorin Bordușanu și publicat în 2025, este unul dintre cele mai ample demersuri editoriale ale editurii.
Lucrarea, care cuprinde trei volume de peste 500 de pagini și un volum color cu hărțile străzilor, a presupus o investiție pe care o editură independentă ar fi avut dificultăți să o susțină singură. Sprijinul CPI România, prin Fulga Dinu, a făcut posibilă publicarea unei lucrări pe care Silvia Colfescu o consideră de referință pentru istoria orașului.
„Fulga a adus în viața mea mândria de a face o carte unică”, spune Silvia. Ea explică faptul că prețul ridicat al unei asemenea lucrări este determinat de amploarea documentării și de costurile de producție, chiar și în condițiile în care proiectul a beneficiat de susținere financiară.
Pentru Silvia Colfescu, rolul unui partener într-un proiect cultural nu se rezumă la finanțare. Un asemenea sprijin permite realizarea unor cărți care, altfel, ar putea rămâne nepublicate, și contribuie la păstrarea unor informații importante pentru generațiile viitoare.
Dincolo de dificultățile economice ale industriei editoriale, una dintre preocupările sale majore este diminuarea interesului pentru lectură. Silvia Colfescu consideră că lectura nu este doar o formă de divertisment, ci un exercițiu intelectual care dezvoltă capacitatea de analiză, imaginația și gândirea critică.
„Să citești o carte bună e fascinant”, spune ea, explicând că lectura presupune urmărirea unei acțiuni, anticiparea evenimentelor, confruntarea propriilor presupuneri cu evoluția poveștii și un efort constant al minții.
În opinia sa, mediul de afaceri are un rol important în schimbarea percepției asupra cărților. Liderii și antreprenorii sunt modele pentru comunitățile din care fac parte, iar gesturile lor pot contribui la promovarea lecturii. Un om de business care vorbește despre cărți, care se fotografiază citind sau care oferă volume în dar poate transmite un mesaj foarte puternic, explică ea.
În contextul apropierii Sărbătorilor, Silvia Colfescu observă că pachetele de Crăciun oferite angajaților includ frecvent produse alimentare și băuturi, dar rareori cărți. Includerea unui volum ar putea fi, în opinia sa, un gest deosebit, dar și o modalitate de a încuraja lectura. „Puneți o carte în coșul de Crăciun!”, este îndemnul său.
Mesajul său este, în cele din urmă, că lectura trebuie susținută nu doar de edituri și de instituțiile culturale, ci și de companii, cât și de fiecare dintre noi. Cumpărarea unei cărți, oferirea ei în dar sau recomandarea unui titlu pot fi gesturi mici, dar cu efecte pe termen lung asupra unei comunități.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.