Reducerea estimată este explicată atât prin diminuarea deficitului bugetar, cât și prin faptul că în 2027 vor ajunge la scadență mai puține împrumuturi contractate în anii anteriori, potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare.
Necesarul brut de finanțare reprezintă suma pe care statul trebuie să o atragă pentru a acoperi deficitul bugetar și pentru a rambursa împrumuturile ajunse la scadență. Prin urmare, valoarea de 248 de miliarde de lei nu reprezintă exclusiv bani noi împrumutați pentru acoperirea cheltuielilor curente, ci include și refinanțarea datoriei existente.
În 2026, din necesarul total estimat la aproximativ 279 de miliarde de lei, circa 130 de miliarde de lei, respectiv 47%, sunt destinate acoperirii deficitului bugetar. Alte 149 de miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 53% din total, reprezintă împrumuturi mai vechi care trebuie rambursate. Statul contractează noi finanțări pentru a achita aceste obligații, mecanism cunoscut drept rostogolirea datoriei.
Potrivit datelor prezentate de ministrul Finanțelor, datoriile de 149 de miliarde de lei care ajung la scadență în 2026 provin din împrumuturi contractate în mai mulți ani. Aproximativ 47,4 miliarde de lei au fost împrumutate în 2025, 23,4 miliarde de lei în 2024, 24,1 miliarde de lei în 2023, 5,1 miliarde de lei în 2022, iar alte 49 de miliarde de lei provin din finanțări atrase înainte de 2022.
Astfel, aproape 71 de miliarde de lei, adică aproximativ 48% din datoria care trebuie rambursată în acest an, provin din împrumuturile contractate în 2024 și 2025. Peste 35 de miliarde de lei din această sumă au fost atrase în prima jumătate a anului trecut, într-o perioadă în care deteriorarea perspectivelor de rating, incertitudinea politică și dezechilibrele fiscale au restrâns opțiunile de finanțare ale României, susține Nazare.
Ministrul mai explică faptul că statul a apelat atunci într-o măsură mai mare la împrumuturi pe termen scurt pentru a-și acoperi necesarul de plăți. Acestea au rezolvat nevoile imediate, dar au concentrat o parte importantă a obligațiilor de rambursare în 2026. Din acest motiv, presiunea dobânzilor din acest an nu este determinată doar de finanțarea deficitului curent, ci și de costul refinanțării unor datorii acumulate anterior.
Rostogolirea datoriei nu majorează automat suma totală datorată de stat, însă condițiile în care sunt contractate noile împrumuturi contează. Dobânda și maturitatea finanțării depind de evoluția piețelor și de încrederea investitorilor. O deteriorare a acesteia poate face refinanțarea mai scumpă și poate transfera costuri suplimentare asupra bugetelor viitoare.
Pentru 2027, Alexandru Nazare consideră esențială construirea unui buget credibil, fundamentat pe venituri realiste și cheltuieli acoperite. Investițiile ar trebui prioritizate în funcție de efectul lor asupra economiei, iar disciplina în utilizarea banilor publici și continuarea reducerii deficitului sunt necesare inclusiv pentru protejarea ratingului de țară și pentru îmbunătățirea condițiilor de finanțare ale României.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.