Deși par improbabile în prezent, aceste evoluții ar putea modifica echilibrele economice și financiare internaționale și ar avea efecte inclusiv asupra companiilor românești cu operațiuni peste granițe, arată o analiză iBanFirst pentru 2027.
Scenariile sunt prezentate în raportul Predictions: Impossible 2027, elaborat de Steen Jakobsen, Senior Economic Advisor al iBanFirst, furnizor de servicii de plăți internaționale și schimb valutar pentru companii. Documentul nu propune prognoze propriu-zise, ci analizează posibile schimbări geopolitice, financiare și tehnologice și implicațiile acestora pentru mediul de afaceri.
O armată europeană ar putea consolida poziția euro în raport cu dolarul
Crearea unei armate europene a fost mult timp considerată o ambiție politică dificil de concretizat. Creșterea cheltuielilor pentru apărare ar putea însă accelera cooperarea dintre statele membre și ar putea deschide calea către o integrare financiară mai profundă.
În 2025, aliații NATO și-au asumat obiectivul de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate până în 2035, în timp ce Uniunea Europeană a lansat un program de împrumuturi în valoare de 150 de miliarde de euro pentru achiziții militare.
Potrivit scenariului analizat de iBanFirst, finanțarea comună a proiectelor de apărare ar putea conduce la emiterea unui volum mai mare de obligațiuni comune europene. O piață mai lichidă a activelor denominate în euro ar putea atrage investitori internaționali și ar consolida rolul monedei unice în sistemul financiar global.
Pentru companiile românești, o asemenea evoluție ar putea influența moneda în care sunt încheiate contractele, sursele de finanțare și administrarea lichidităților. Efectul asupra cursului euro-dolar ar depinde însă și de politicile fiscale europene. Printre semnalele de urmărit se numără extinderea proiectelor de apărare finanțate în comun și creșterea cererii pentru obligațiuni denominate în euro.
Statele Unite ar putea introduce restricții asupra unor fluxuri de capital străin
Accesul investitorilor internaționali la piețele americane a reprezentat unul dintre factorii care au susținut influența financiară a Statelor Unite. Raportul iBanFirst analizează însă posibilitatea ca Washingtonul să introducă taxe sau restricții pentru anumite categorii de capital străin.
Un precedent a apărut în 2025, când propunerea fiscală cunoscută drept Secțiunea 899 a generat îngrijorări privind posibile costuri suplimentare pentru investitorii străini. Măsura a fost retrasă în urma unui acord G7. Alte propuneri au vizat taxarea anumitor dețineri oficiale străine de obligațiuni americane, inclusiv în contextul preocupărilor legate de aprecierea dolarului.
O astfel de politică ar putea slăbi moneda americană, dar ar risca totodată să majoreze costurile de finanțare ale Statelor Unite și volatilitatea piețelor. Pentru companiile românești care derulează tranzacții în dolari, efectele s-ar putea reflecta în fluctuații valutare, costuri suplimentare și o predictibilitate mai redusă a plăților internaționale.
Raportul indică drept posibile semnale de urmărit apariția unor noi propuneri fiscale care vizează investitorii străini, restricții asupra fluxurilor transfrontaliere de capital și schimbări în cererea pentru titlurile de stat americane.
Agenții AI ar putea ajunge să gestioneze autonom plățile companiilor
Inteligența artificială ar putea depăși etapa automatizării analizei datelor și a activităților administrative și ar putea prelua o parte dintre operațiunile financiare ale companiilor.
Scenariul descris de iBanFirst presupune apariția unor agenți AI cu identitate financiară verificată și acces la conturi sau subconturi dedicate. Aceștia ar putea verifica facturi, monitoriza lichiditățile și executa tranzacții în limitele stabilite de companie, fără să fie necesară intervenția umană pentru fiecare operațiune.
O asemenea evoluție ar putea accelera activitatea departamentelor financiare, dar ar impune și reguli stricte privind securitatea, autorizarea și trasabilitatea tranzacțiilor. Printre indiciile care ar putea confirma apropierea acestui scenariu se numără lansarea unor conturi dedicate agenților AI și apariția unor standarde pentru verificarea și monitorizarea operațiunilor inițiate de aceștia.
Banii digitali ar putea avea o dată de expirare
Un alt scenariu analizat în raport pornește de la transformările pe care inteligența artificială le-ar putea produce pe piața muncii.
Pentru a gestiona efectele acestor schimbări, guvernele ar putea introduce credite digitale destinate anumitor servicii sau resurse tehnologice, în locul transferurilor de bani fără restricții.
Aceste instrumente ar putea avea condiții de utilizare și termene de expirare, ceea ce ar obliga companiile să își adapteze sistemele de plăți și procesele de administrare a trezoreriei.
Riscurile climatice ar putea deveni prea costisitoare pentru a mai fi asigurate
Creșterea pierderilor provocate de catastrofe naturale ar putea face ca anumite riscuri climatice să devină tot mai dificil sau prea costisitor de asigurat. Swiss Re estimează o creștere anuală reală de 5–7% a pierderilor asigurate provocate de catastrofe naturale.
Dacă asigurările ar deveni inaccesibile în anumite regiuni, efectele s-ar putea extinde dincolo de industria de profil, influențând accesul la creditare, valoarea proprietăților și lanțurile de aprovizionare.
Companiile românești ar putea resimți aceste evoluții indirect, prin furnizorii externi, costurile operaționale și volatilitatea monedelor din piețele expuse riscurilor climatice.
Inteligența artificială ar putea declanșa o renaștere economică europeană
Ultimul scenariu pornește de la posibilitatea ca Europa să recupereze teren în competiția economică internațională prin integrarea inteligenței artificiale în industrie și servicii.
Pentru ca acest lucru să se întâmple, însă, Europa ar avea nevoie de investiții în infrastructura energetică și de o adoptare mai rapidă a tehnologiilor AI. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, companiile ar putea obține câștiguri de productivitate și și-ar putea consolida competitivitatea.
Pentru mediul de afaceri din România, o asemenea transformare ar putea aduce oportunități de creștere a productivității, dar și schimbări în fluxurile comerciale și în expunerea valutară.
„Pentru companiile românești care importă sau exportă, provocarea nu este să anticipeze exact ce se va întâmpla în economia globală, ci să fie pregătite pentru evoluții diferite. Fluctuațiile euro-dolar, eventualele restricții asupra circulației capitalului sau automatizarea plăților pot influența direct costurile, marjele de profit și lichiditățile. În acest context, companiile trebuie să știe cât de expuse sunt la riscul valutar și să își poată adapta rapid deciziile financiare atunci când condițiile de piață se schimbă”, explică Alin Latu, Country Manager România și Ungaria, iBanFirst.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.