Cotația petrolului Brent, referința europeană, a coborât luni cu aproximativ 2%, până la 96,17 dolari pe baril, în timp ce petrolul american WTI a pierdut 1,5%, ajungând la 89,46 dolari pe baril.
Declinul vine după o săptămână de pierderi puternice pe piețele internaționale. Prețul petrolului Brent a scăzut cu 16% săptămâna trecută, marcând cea mai accentuată depreciere săptămânală de la începutul pandemiei de COVID-19.
Investitorii par să mizeze pe o reducere a tensiunilor dintre Statele Unite și Iran și pe reluarea transporturilor de petrol prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru aprovizionarea energetică globală. Totuși, analiștii avertizează că optimismul piețelor ar putea fi prematur, în condițiile în care nu există încă un acord cuprinzător între Washington și Teheran.
Trump alimentează speranțele unei detensionări a conflictului
Declarațiile președintelui Donald Trump au contribuit la scăderea cotațiilor petrolului. Duminică, liderul de la Casa Albă a afirmat că este puțin probabil să ordone noi atacuri asupra Iranului dacă autoritățile de la Teheran acceptă un acord privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz și continuă negocierile referitoare la programul nuclear iranian.
„Iranul a fost lovit foarte tare, este o națiune în declin, iar noi atacuri nu mai sunt necesare”, a declarat Trump.
Afirmațiile marchează o schimbare de ton față de mesajele anterioare ale președintelui american, care sugerase posibilitatea reluării operațiunilor militare după alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite. Până în prezent, nu au apărut însă indicii privind pregătirea unei operațiuni americane de amploare împotriva Iranului.
Piața petrolului reacționează în special la perspectiva reluării transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz. Orice blocaj prelungit în această zonă poate afecta livrările globale și poate determina creșteri rapide ale prețurilor.
Analiștii avertizează că optimismul ar putea fi prematur
Sugandha Sachdeva, fondatoarea firmei de cercetare SS WealthStreet, consideră că investitorii au început să includă în prețuri un scenariu relativ optimist privind detensionarea situației.
„Piața pare să ia în calcul un scenariu relativ optimist de detensionare a situației, chiar dacă un acord cuprinzător între Washington și Teheran nu s-a concretizat încă”, a explicat aceasta.
Analista a atras atenția că prețurile petrolului ar putea continua să includă o primă de risc geopolitic atât timp cât nu există progrese diplomatice semnificative și o normalizare durabilă a traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz.
În acest context, Sachdeva estimează că nivelul de susținere pe termen scurt pentru petrolul Brent s-ar putea situa în jurul valorii de 93 de dolari pe baril. O eventuală deteriorare a situației din regiune ar putea însă readuce presiunea asupra cotațiilor.
La rândul său, Tim Waterer, analist-șef la KCM Trade, a descris declarațiile lui Trump drept mai moderate, dar a subliniat că investitorii așteaptă să vadă dacă schimbarea de ton va fi una de durată.
„Piața încă așteaptă să vadă dacă alegerile de la jumătatea mandatului au determinat o schimbare de durată în abordarea lui Trump față de conflict sau dacă aceasta este doar o altă schimbare temporară de ton”, a afirmat analistul.
JPMorgan estimează un surplus de petrol pe piața mondială
Dincolo de evoluțiile geopolitice, cotațiile sunt influențate și de perspectivele fundamentale ale pieței. Potrivit unui raport publicat vineri de JPMorgan, piața petrolului se îndreaptă din nou spre un excedent de ofertă.
Redresarea fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu, creșterea producției în alte regiuni și cererea mai slabă au contribuit la apariția unui dezechilibru, în care oferta globală depășește consumul.
Banca estimează un surplus de aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi în septembrie și de 1,4 milioane de barili pe zi în octombrie.
Această perspectivă ar putea exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor, mai ales dacă transporturile maritime se normalizează, iar tensiunile dintre Statele Unite și Iran se reduc.
În consecință, piața petrolului se află la intersecția a două tendințe: pe de o parte, diminuarea riscului geopolitic, care favorizează scăderea cotațiilor, iar pe de altă parte, perspectiva unui surplus global de ofertă, care ar putea menține presiunea asupra prețurilor.
Deși Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril, evoluția următoare va depinde în mare măsură de situația din Strâmtoarea Ormuz și de capacitatea Washingtonului și Teheranului de a transforma declarațiile diplomatice într-un acord concret.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
