Comisia Europeană atrage atenția asupra riscurilor potențiale generate de extinderea creditării imobiliare în Republica Moldova, în special prin intermediul programului guvernamental „Prima Casă PLUS”.
Bruxelles-ul recomandă integrarea acestui program în mecanismele generale de supraveghere macroprudențială ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM), pentru a preveni eventualele dezechilibre care ar putea afecta stabilitatea sistemului financiar.
Avertismentul apare în Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026 și vine în contextul creșterii prețurilor locuințelor și al accelerării creditării populației. Deși sistemul bancar moldovenesc este considerat stabil și rezistent la șocuri, experții europeni consideră că evoluția pieței imobiliare impune o monitorizare mai atentă a împrumuturilor acordate pentru achiziția de locuințe.
„Există riscuri potențiale asociate creditelor acordate în cadrul programului «Prima Casă PLUS», care necesită o monitorizare mai atentă. Programul ar trebui integrat în cadrul general de supraveghere macroprudențială al Băncii Naționale a Moldovei”, se precizează în document.
Creditarea privată a crescut la 28,2% din PIB
Datele analizate de Comisia Europeană arată că împrumuturile acordate sectorului privat au înregistrat o creștere importantă în 2025. Ponderea creditării în produsul intern brut a ajuns la 28,2%, comparativ cu 25,5% în anul precedent.
Avansul a fost susținut în principal de creditele de consum și de finanțările destinate achizițiilor imobiliare, în condițiile unor condiții favorabile de finanțare și ale politicilor guvernamentale de stimulare a investițiilor.
În același timp, raportul dintre credite și depozite a crescut cu aproape zece puncte procentuale, ajungând la 72,2% în 2025. Acesta este cel mai ridicat nivel înregistrat din 2020 și reflectă intensificarea activității de creditare a băncilor moldovenești.
Un alt indicator urmărit de experții europeni este evoluția creditelor neperformante. În prima jumătate a anului 2026, ponderea acestora a crescut la 5,2% din totalul împrumuturilor. Chiar dacă nivelul este considerat în continuare relativ redus, tendința reprezintă un element suplimentar care justifică supravegherea atentă a sectorului.
„Prima Casă PLUS”, în centrul preocupărilor europene
Programul „Prima Casă PLUS” facilitează accesul populației la finanțare pentru achiziția unei locuințe prin intermediul garanțiilor oferite de stat. Mecanismul reduce o parte dintre dificultățile întâmpinate de persoanele care doresc să contracteze un credit ipotecar și poate stimula cererea pe piața imobiliară.
Totuși, într-o piață în care prețurile locuințelor cresc rapid, extinderea creditării poate genera vulnerabilități dacă veniturile beneficiarilor nu țin pasul cu valoarea proprietăților și cu obligațiile de rambursare.
Comisia Europeană nu susține că programul ar fi provocat deja o criză a creditării sau că beneficiarii săi ar înregistra rate ridicate de neplată. Avertismentul vizează riscurile care s-ar putea acumula în timp și necesitatea unor instrumente eficiente de prevenire.
Integrarea programului în cadrul macroprudențial al BNM ar permite autorității monetare să urmărească mai bine evoluția împrumuturilor garantate de stat și eventualele efecte asupra stabilității financiare.
Sistem bancar stabil, dar concentrat în câteva instituții
Raportul european evidențiază și concentrarea ridicată a sectorului bancar din Republica Moldova. Cele mai mari cinci bănci controlează aproape 90% din activele sistemului, în timp ce activele bancare totale reprezintă aproximativ 55% din PIB.
În pofida acestor vulnerabilități, instituțiile financiare dispun de rezerve importante de capital și lichiditate. Profitabilitatea sectorului a crescut, susținută de veniturile mai mari obținute din dobânzi.
Comisia Europeană face referire și la evaluarea sectorului financiar realizată de Fondul Monetar Internațional, publicată în februarie 2026. Potrivit acesteia, sistemul bancar moldovenesc ar putea face față, în general, inclusiv unui scenariu economic sever, datorită nivelului ridicat de capitalizare și lichiditate.
Mesajul Bruxelles-ului nu indică, așadar, o criză iminentă a sistemului bancar moldovenesc, ci necesitatea unei supravegheri mai riguroase a creditării imobiliare, într-un moment în care scumpirea locuințelor și accesul facilitat la împrumuturi ar putea crea noi riscuri financiare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
