Băncile centrale au cumpărat 321 de tone de aur în trimestrul al treilea din 2026, cel mai rapid ritm de acumulare de la finalul anului 2024, potrivit unui studiu al Consiliului Mondial al Aurului (WGC).
Achizițiile au accelerat după un început lent de an, în pofida volatilității cotației metalului prețios și a presiunilor generate de scumpirea energiei.
În primele nouă luni ale anului, băncile centrale au acumulat aproximativ 675 de tone de aur, ușor peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Instituțiile monetare au continuat astfel să susțină cererea, într-un context în care prețul aurului a fost afectat de aprecierea dolarului și de anticipațiile privind menținerea dobânzilor la niveluri ridicate.
China și Polonia au fost cei mai mari cumpărători în trimestrul al treilea, cu achiziții de 63, respectiv 41 de tone. Rusia a fost principalul vânzător, reducându-și rezervele cu 19 tone.
Potrivit WGC, prețurile mai scăzute ale aurului și aprecierea dolarului ar fi încurajat unele bănci centrale să cumpere mai mult. Totuși, o parte importantă a tranzacțiilor nu este raportată public: aproape două treimi din achizițiile estimate nu apar în datele oficiale ale autorităților monetare.
În schimb, cererea de bijuterii a scăzut cu 17% în trimestrul al treilea, la 313 tone, cel mai redus nivel pentru această perioadă din 2000. Evoluția a fost influențată de modificările fiscale din India și China, precum și de inflația ridicată, care a afectat puterea de cumpărare a consumatorilor.
