Administrația Donald Trump încearcă să obțină reluarea livrărilor de gaze naturale rusești către Europa, folosind conductele care traversează Ucraina. Propunerea face parte din negocierile pentru un posibil armistițiu energetic între Moscova și Kiev, dar intră în contradicție cu strategia Uniunii Europene de eliminare a dependenței de resursele energetice rusești.
Planul Washingtonului ar presupune inclusiv implicarea unor intermediari americani în comercializarea gazelor, ceea ce ar putea crea oportunități de afaceri pentru investitorii din Statele Unite. Inițiativa a fost prezentată în septembrie de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff, în timpul vizitelor la Moscova și Kiev, potrivit informațiilor publicate de The Wall Street Journal.
Propunerea apare într-un moment în care Rusia continuă atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene, iar Ucraina lovește instalații energetice și rafinării de pe teritoriul rus. Washingtonul încearcă să obțină un acord prin care ambele părți să înceteze aceste atacuri înaintea iernii.
Gazele rusești, monedă de schimb pentru un armistițiu energetic
Potrivit planului american, gazele rusești ar putea reveni pe piața europeană prin intermediul unui intermediar din SUA. Negociatorii consideră că această formulă ar putea ocoli anumite restricții europene și ar permite reluarea rapidă a exporturilor.
Administrația Trump mizează pe perspectiva unor venituri importante pentru Moscova ca stimulent pentru acceptarea încetării atacurilor asupra infrastructurii energetice. Ucraina ar beneficia, la rândul său, de încasarea taxelor de tranzit prin conductele care îi traversează teritoriul.
Pentru a limita utilizarea banilor de către Kremlin în scopuri militare, oficialii americani au propus ca veniturile Rusiei din vânzarea gazelor să fie depuse într-un cont escrow, administrat într-o jurisdicție terță. Nu este clar însă cine ar controla fondurile, în ce condiții ar putea fi retrase și cum ar putea fi aplicat mecanismul în conformitate cu legislația europeană.
Europa nu vrea să revină la dependența de Moscova
Propunerea americană se lovește de opoziția mai multor capitale europene. Uniunea Europeană a aprobat în ianuarie 2026 un regulament care prevede eliminarea treptată a importurilor de gaze rusești, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat.
Importurile de GNL rusesc urmează să fie interzise de la începutul anului 2027, iar cele prin conducte vor fi eliminate până cel târziu în noiembrie 2027, cu termene mai apropiate pentru anumite contracte.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a susținut în octombrie că interdicția trebuie să rămână permanentă, inclusiv în cazul unui acord de pace cu Rusia. Oficialii europeni consideră că revenirea la importurile rusești ar contrazice obiectivele de securitate energetică stabilite după invazia Ucrainei din 2022.
De ce s-a schimbat poziția Washingtonului
Inițiativa marchează o schimbare față de primul mandat al lui Donald Trump, când administrația americană critica dependența Germaniei de gazele rusești și a impus sancțiuni proiectului Nord Stream 2.
Acum, Washingtonul consideră că relațiile energetice dintre Rusia și Europa ar putea deveni parte a unui acord mai amplu de securitate. Administrația analizează inclusiv posibilitatea redeschiderii, pe termen lung, a infrastructurii Nord Stream, grav avariată de exploziile din Marea Baltică din septembrie 2022.
Conductele care traversează Ucraina ar putea permite însă reluarea mai rapidă a livrărilor. Tranzitul gazelor rusești prin această țară a fost oprit la 1 ianuarie 2025, după expirarea contractului dintre Gazprom și operatorul ucrainean.
Presiunile asupra pieței energetice europene sunt amplificate de conflictul din Iran, care a perturbat livrările din Golful Persic, inclusiv exporturile de GNL din Qatar. Europa a suportat costuri energetice suplimentare estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro, iar depozitele de gaze sunt umplute în proporție de circa 75%.
Înainte de invazia din 2022, Rusia asigura aproximativ 45% din necesarul de gaze al Europei. Ponderea a coborât la aproximativ 11%, în timp ce gazele lichefiate din SUA reprezintă circa 30% din consumul european.
Ce efecte ar putea avea asupra României
România nu avea contracte directe de furnizare cu Gazprom la momentul opririi tranzitului prin Ucraina, iar autoritățile au precizat că sistarea fluxurilor nu afectează direct securitatea aprovizionării naționale.
O eventuală reluare a livrărilor ar putea avea însă efecte indirecte asupra pieței românești. Volumele suplimentare transportate prin Ucraina, Slovacia și Austria ar putea influența prețurile de referință din Europa și, implicit, costurile de achiziție din regiune.
Schimbarea condițiilor comerciale ar putea afecta și producătorii europeni, inclusiv România, care se pregătește să își majoreze producția odată cu intrarea în exploatare a proiectului Neptun Deep din Marea Neagră. Impactul asupra facturilor consumatorilor români va depinde însă de evoluția prețurilor, de contractele de furnizare și de reglementările interne.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
