Aproape o treime dintre copiii din Republica Moldova trăiesc în sărăcie absolută, iar în sudul țării proporția depășește 54%. Deși indicatorul național s-a îmbunătățit ușor în 2025, lipsurile materiale, accesul inegal la educație și problemele din sistemul medical continuă să afecteze zeci de mii de minori.
Datele sunt incluse în nota de fundamentare a Programului național pentru protecția drepturilor copilului pentru perioada 2027–2030, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și aflat în consultări publice.
Potrivit documentului, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a scăzut de la 33,6% în 2024, când aproximativ 166.000 de minori erau afectați, la 31,4% în 2025. Cu toate acestea, situația rămâne dificilă, în special în mediul rural și în familiile cu mai mulți copii.
În 2024, aproximativ 84.500 de copii trăiau în sărăcie extremă, iar sărăcia multidimensională, care ia în calcul lipsurile din educație, sănătate și condițiile de trai, afecta 37,5% dintre minori. Diferența dintre sate și orașe este semnificativă: indicatorul ajungea la 58,4% în mediul rural, față de 13,2% în cel urban.
Cele mai grave situații sunt înregistrate în sudul țării, unde 54% dintre copii trăiau în sărăcie absolută. În gospodăriile cu trei sau mai mulți copii, rata sărăciei era de aproximativ 53%.
Acces inegal la educație și servicii medicale
Lipsurile se reflectă și în accesul la educație timpurie. În 2024, rata brută de cuprindere în învățământul antepreșcolar era de numai 37,2%. În instituțiile din orașe reveneau 91 de copii la 100 de locuri disponibile, în timp ce în mediul rural erau doar 59 de copii la 100 de locuri.
O situație aparte este consemnată în comunitățile rome. Doar 39,4% dintre copiii sub șase ani din localitățile cu o populație romă numeroasă frecventau instituțiile de educație timpurie.
Nici sistemul medical nu oferă indicatori încurajatori. Mortalitatea infantilă a crescut de la 8,7 decese la 1.000 de născuți vii în 2020 la 11,8 în 2024. În plus, acoperirea vaccinală se situa sub pragul de 95% pentru toate vaccinurile, cu excepția celui împotriva tuberculozei. Aproximativ 24.000 de copii sub cinci ani nu erau vaccinați, iar în întreaga țară activau doar patru medici psihiatri pentru copii.
Violența afectează doi din cinci copii
Programul atrage atenția și asupra riscurilor legate de violență și siguranța online. Aproximativ doi din cinci copii au fost victimele unei forme de violență, în timp ce 57% dintre minorii cu vârste între 10 și 17 ani au avut cel puțin o experiență neplăcută pe internet.
La sfârșitul anului 2024, autoritățile aveau în evidență 7.928 de copii aflați în situații de risc, dintre care 80% proveneau din mediul rural.
Numărul minorilor plasați în instituții rezidențiale a scăzut de la 896 în 2020 la 547 în 2024. Cu toate acestea, în aceste instituții se mai aflau 74 de copii cu vârsta sub trei ani și 75 de copii cu dizabilități.
Program de 1,88 miliarde de lei, cu finanțare incompletă
Pentru perioada 2027–2030, autoritățile propun un program național în valoare de aproximativ 1,88 miliarde de lei. Documentul urmărește îmbunătățirea accesului copiilor la educație, sănătate și protecție socială, prevenirea violenței și reducerea separării copiilor de familiile lor.
Finanțarea rămâne însă o problemă. Pentru aproximativ 676 de milioane de lei, echivalentul unei părți importante din bugetul total, nu au fost identificate surse de finanțare.
Programul se află în consultări publice în perioada 29 octombrie – 6 noiembrie 2026 și face parte din angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
