Cetățeni ai Republicii Moldova sunt suspectați că au fost recrutați de serviciile secrete ruse pentru a participa la operațiuni de sabotaj și destabilizare în mai multe state europene. Doi moldoveni au fost reținuți recent în România, în dosare investigate de autoritățile din Franța și Lituania, iar un al treilea este acuzat că ar fi organizat o rețea de asasini care urma să acționeze în Ucraina.
Cazurile fac parte dintr-un fenomen mai amplu, în care Rusia ar folosi persoane fără legături oficiale cu serviciile sale de informații pentru incendieri, vandalism și intimidare. De la începutul invaziei Ucrainei, în februarie 2022, cercetătorii au documentat aproximativ 180 de incidente de acest tip în Europa.
Graffiti anti-Ucraina la Paris
Iurie Manic, în vârstă de 51 de ani, reținut în România la sfârșitul lunii septembrie 2026, este acuzat de autoritățile franceze că ar fi coordonat mai multe acțiuni de vandalism la Paris, la comanda Rusiei.
În vara anului 2024, acesta ar fi recrutat cetățeni moldoveni pentru a desena graffiti reprezentând sicrie, însoțite de mesaje precum „Soldat francez în Ucraina”. Printre clădirile vizate s-ar fi numărat sediul Adunării Naționale a Franței și cel al publicației Le Figaro.
Potrivit unei ordonanțe judiciare franceze, Manic ar fi organizat deplasarea la Paris a doi moldoveni, care au ajuns în capitala franceză în iunie 2024, prin Istanbul. Unul dintre cei recrutați le-ar fi declarat anchetatorilor că i s-au promis 500 de euro pentru două zile de muncă.
Coordonatorul principal al operațiunii ar fi fost Alexandr Grigorenco, despre care investigația susține că a fost implicat anterior în acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova organizate de Partidul Șor. Acesta este dat în căutare.
Manic riscă până la cinci ani de închisoare, însă a fost eliberat după reținerea în România, Curtea de Apel Iași respingând solicitarea autorităților franceze de prelungire a termenului pentru preluarea sa. Separat, în aprilie 2026, șapte moldoveni au primit amenzi între 1.000 și 10.000 de euro pentru realizarea unor graffiti la Paris.
Colete incendiare trimise în mai multe țări
Un al doilea caz îl vizează pe Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, originar din raionul Ialoveni și reținut în România la sfârșitul lunii septembrie. Autoritățile lituaniene îl suspectează de implicare în două infracțiuni de terorism, într-o anchetă privind expedierea unor colete incendiare către mai multe state europene.
În iulie 2024, patru colete care conțineau dispozitive incendiare au fost expediate din Lituania. Unul a luat foc într-un centru DHL de pe aeroportul Leipzig/Halle din Germania, înainte de a fi încărcat într-un avion spre Marea Britanie. Un al doilea a provocat un incendiu într-un depozit DHL din Birmingham, iar un al treilea a luat foc într-o remorcă de camion din Polonia. Al patrulea a fost confiscat înainte de activarea dispozitivului.
Procurorii lituanieni susțin că operațiunile au fost coordonate de cetățeni ruși cu legături în serviciile de informații militare ale Federației Ruse. Pentru executarea sarcinilor ar fi fost recrutați cetățeni din Lituania, Rusia, Letonia, Estonia, Ucraina și Republica Moldova.
Recrutarea s-ar fi făcut prin intermediul cunoștințelor și al aplicației Telegram, iar recompensele ar fi fost achitate inclusiv în criptomonede. Ancheta internațională a identificat 22 de suspecți în Lituania și Polonia. Cinci persoane sunt căutate internațional, printre care Alexander Casian, cetățean al Republicii Moldova și al Federației Ruse.
Un moldovean, suspectat că pregătea asasinate în Ucraina
Un al treilea caz este investigat de autoritățile moldovenești. Nicolae Șerpeli este suspectat că ar fi creat și coordonat o rețea de asasini care urma să acționeze în Ucraina, la indicațiile serviciilor secrete ruse.
Potrivit acuzațiilor, acesta ar fi fost recrutat din penitenciarele Federației Ruse. Sumele promise pentru executarea unor asemenea operațiuni ar fi ajuns până la 400.000 de dolari, iar plățile urmau să fie făcute în criptomonede.
„Agenți de unică folosință”, recrutați pentru bani
Kacper Rekawek, cercetător la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului (ICCT) din Haga, explică faptul că persoanele implicate în asemenea operațiuni nu sunt, de regulă, agenți profesioniști. Printre acestea se numără oameni obișnuiți, foști infractori, membri ai unor grupări extremiste sau huligani.
Un studiu ICCT care a analizat 172 de persoane implicate în astfel de incidente arată că 95% nu aveau legături oficiale cu serviciile ruse de securitate. Motivația principală este câștigul financiar, deși în unele cazuri există și simpatii proruse.
Recompensele diferă în funcție de riscurile operațiunii. Pentru afișe și graffiti se oferă sume mici, în timp ce incendiile și sabotajele pot fi plătite cu mii de euro.
Aproximativ 180 de incidente în Europa
Cercetătorii GLOBSEC au documentat peste 150 de incidente asociate Rusiei între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar estimările ulterioare indică aproximativ 180 de cazuri. Cele mai multe au fost înregistrate în Polonia, Franța, Lituania, Germania și Regatul Unit. Aproximativ o treime au implicat incendieri intenționate.
Experții leagă intensificarea operațiunilor de reducerea prezenței agenților ruși în Europa. Potrivit unui studiu GLOBSEC și ICCT, aproximativ 600 de agenți ruși au fost expulzați din state europene începând din 2018. Recrutarea unor persoane fără legături oficiale cu serviciile de informații permite organizarea unor acțiuni cu costuri mai mici și cu riscuri reduse de expunere pentru coordonatori.
Obiectivul acestor operațiuni ar fi intimidarea statelor europene și diminuarea sprijinului acordat Ucrainei. Rusia respinge în mod repetat acuzațiile privind recrutarea unor persoane pentru organizarea de sabotaje în Europa.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
