România a înregistrat cele mai mari creșteri ale prețurilor la energia electrică și gazele naturale din Uniunea Europeană în primul semestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, deși la nivel european tarifele au urmat o tendință de scădere, potrivit datelor publicate de Eurostat.
Prețul mediu al electricității pentru gospodăriile din Uniunea Europeană a coborât cu 2,2% în primele șase luni ale anului, la 0,28 euro/kWh, de la 0,29 euro/kWh în semestrul al doilea din 2025. Diferențele dintre statele membre rămân însă considerabile. Cele mai mici prețuri au fost înregistrate în Ungaria, unde un kilowatt-oră costa în medie 0,11 euro, iar cele mai mari în Irlanda, cu 0,39 euro/kWh.
În România, evoluția a fost în sens contrar tendinței europene. Comparativ cu primul semestru din 2025, prețurile la electricitate exprimate în moneda națională au crescut cu 51,6%, cel mai mare avans din UE. România este urmată de Irlanda, cu o majorare de 19,8%, și Finlanda, cu 18,4%.
La polul opus, cele mai importante reduceri au fost consemnate în Danemarca, unde prețurile au scăzut cu 31,7%, și Luxemburg, cu 24,1%.
România are cele mai mari prețuri la electricitate raportate la puterea de cumpărare
Diferențele sunt vizibile și atunci când prețurile sunt ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare (PPS), indicator care permite compararea costurilor între state ținând cont de nivelul general al prețurilor și de puterea de cumpărare a populației.
Din această perspectivă, România înregistrează cel mai ridicat nivel al prețurilor la electricitate pentru gospodării din Uniunea Europeană, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh. Urmează Polonia, cu 41,1 PPS, și Cehia, cu 34,3 PPS.
Cele mai reduse valori au fost consemnate în Malta, cu 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS, și Luxemburg, cu 15,5 PPS.
România, lider european și la creșterea prețurilor la gaze
O evoluție similară se observă și pe piața gazelor naturale. În primul semestru din 2026, prețul mediu plătit de gospodăriile din UE a scăzut cu 10,2% față de a doua jumătate a anului trecut și cu 3,5% comparativ cu primul semestru din 2025, ajungând la 0,11 euro/kWh.
Și în acest caz, România a înregistrat cea mai mare creștere anuală din Uniune, de 9,3%. Majorări au mai fost raportate în Croația, cu 8,9%, și Slovacia, cu 6,6%.
În 12 state membre, prețurile la gaze au scăzut, în șapte au crescut, iar în alte patru au rămas stabile. Cele mai importante reduceri au fost în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.
În ceea ce privește nivelul tarifelor, România se numără printre statele cu cele mai mici prețuri nominale la gaze pentru populație, cu 0,06 euro/kWh. Doar Ungaria, cu 0,03 euro/kWh, și Croația, cu 0,05 euro/kWh, au avut prețuri mai reduse. La polul opus se află Suedia, cu 0,22 euro/kWh.
Datele Eurostat arată astfel o evoluție diferită între România și majoritatea statelor membre: în timp ce prețurile europene la electricitate și gaze au scăzut, consumatorii români au fost afectați de cele mai mari creșteri anuale din UE la ambele categorii de energie.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
