Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, spune că autoritățile trebuie să verifice stadiul real al proiectelor și sursele de finanțare disponibile înainte de a aproba noi cheltuieli, în condițiile în care România trebuie să continue reducerea deficitului bugetar.
„Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a transmis ministrul Finanțelor într-un mesaj publicat luni, în care a avertizat că 2027 va fi un an-cheie pentru ajustarea fiscală, nu unul al creșterilor spectaculoase de bugete.
Una dintre incertitudinile semnalate de Nazare privește fondurile europene. Proiecția bugetară pentru 2026 a fost construită pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor programate pentru acest an. Astfel, dacă anumite sume din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu vor fi validate, presiunea asupra bugetului național ar putea crește, în funcție de cheltuielile deja efectuate și de obligațiile contractuale asumate.
În cazul granturilor, neîncasarea sumelor aferente ultimelor cereri de plată ar însemna venituri mai mici decât cele luate în calcul, în condițiile în care unele cheltuieli au fost deja efectuate. Ministrul a cerut ministerelor să clarifice stadiul proiectelor și să prezinte situația obligațiilor de plată rămase și a surselor de finanțare certe.
Titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026
Nazare a atras atenția că alocările bugetare, contractele semnate și sumele estimate nu trebuie confundate cu investițiile finalizate sau cu finanțarea efectiv disponibilă. Ministerele trebuie să stabilească ce lucrări au fost realizate, ce obligații de plată au rămas și ce proiecte pot fi duse la capăt în condiții realiste.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut, potrivit datelor prezentate de ministru. Creșterea investițiilor nu elimină însă riscul ca bugetul național să fie nevoit să acopere o parte mai mare din costuri dacă anumite finanțări europene nu sunt validate.
În paralel, statul trebuie să gestioneze obligații financiare importante, inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, presiuni de finanțare în sistemul de sănătate și solicitări de decontare aferente schemelor de compensare a energiei. Aceste obligații au termene și stadii diferite, dar toate trebuie luate în calcul în planificarea bugetară.
Ministrul a avertizat și asupra angajamentelor de apărare prin programul SAFE, a cheltuielilor permanente și a solicitărilor de indexare. În opinia sa, orice cheltuială nouă trebuie evaluată atât prin prisma beneficiilor economice și sociale, cât și a impactului asupra deficitului și datoriei publice.
Dobânzile și deficitul limitează spațiul de manevră
Execuția bugetară din primele nouă luni arată că deficitul s-a redus la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB, în perioada similară din 2025. Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
În ciuda acestei evoluții, costurile cu dobânzile continuă să apese asupra finanțelor publice. În primele nouă luni din 2026, cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
România continuă să aibă cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, iar reducerea acestuia rămâne o prioritate. Nazare a avertizat că o eventuală deteriorare a ratingului suveran ar putea duce la costuri mai mari de împrumut pentru stat și companii și, indirect, ar putea afecta cetățenii.
Pentru 2026, ținta de deficit bugetar este de 6,2% din PIB. Construcția bugetului pentru anul viitor va trebui să respecte traiectoria de reducere a deficitului convenită cu Comisia Europeană și să pornească de la venituri estimate realist, obligații deja asumate și cheltuieli pentru care există surse de finanțare.
„Nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare” este principiul pe care ministrul spune că trebuie să se bazeze deciziile bugetare din perioada următoare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
