Datoria globală a depășit 365 de trilioane de dolari în prima jumătate a anului 2026, după o creștere de peste 10 trilioane de dolari în numai șase luni.
Guvernele, companiile și populația continuă să se împrumute, însă costurile tot mai ridicate ale finanțării transformă datoria într-o problemă tot mai dificil de gestionat pentru economiile lumii, potrivit Institutului Internațional de Finanțe (IIF).
Raportată la populația globului, suma echivalează cu aproximativ 44.000 de dolari pentru fiecare locuitor al planetei. Aceasta este însă doar o comparație statistică: datoria nu este distribuită uniform, iar totalul include obligațiile financiare ale statelor, companiilor și gospodăriilor, nu doar datoria publică.
Problema majoră nu este doar dimensiunea datoriei, ci și prețul plătit pentru finanțarea ei. În economiile dezvoltate, dobânzile aferente obligațiunilor guvernamentale tranzacționate internațional au depășit 3,3 trilioane de dolari în ultimele 12 luni. Suma este mai mare decât cheltuielile globale estimate pentru apărare, de 3,1 trilioane de dolari, investițiile în inteligență artificială, de 2,6 trilioane de dolari, și cele în energie curată, de 2,3 trilioane de dolari.
Datoria crește, iar refinanțarea devine mai scumpă
Creșterea îndatorării are loc într-un mediu financiar diferit de cel din anii în care dobânzile erau foarte mici. Guvernele trebuie să refinanțeze obligațiuni ajunse la scadență și să acopere deficitele bugetare, în timp ce companiile și gospodăriile se confruntă cu costuri mai ridicate pentru credite.
Potrivit IIF, datoria globală a ajuns la peste 365 de trilioane de dolari la sfârșitul lunii iunie 2026. Piețele emergente au contribuit în cea mai mare măsură la creșterea din prima jumătate a anului, cu un avans de aproximativ 6,5 trilioane de dolari. China a avut un rol important în această evoluție, alături de Statele Unite.
Raportată la produsul intern brut mondial, datoria totală se situează în jurul a 310%. Proporția este mai mică decât vârful atins la începutul anului 2021, însă scăderea raportului nu înseamnă neapărat că economiile și-au redus efectiv datoriile. O parte a ajustării reflectă creșterea PIB-ului nominal, inclusiv sub efectul inflației.
Riscul apare atunci când dobânzile cresc, iar guvernele trebuie să se împrumute din nou pentru a rambursa obligații mai vechi. Dacă investitorii consideră că situația financiară a unui stat s-a deteriorat, aceștia pot solicita randamente mai mari, ceea ce scumpește finanțarea viitoare.
Astfel se poate forma un cerc dificil de întrerupt: dobânzile mai mari majorează cheltuielile bugetare, deficitele împing guvernele spre noi împrumuturi, iar necesarul suplimentar de finanțare poate menține presiunea asupra randamentelor.
Statele Unite și China concentrează cele mai mari datorii
La nivel mondial, Statele Unite și China se numără printre principalii contributori la acumularea datoriei. Datele prezentate în materialul de referință indică o datorie publică americană de aproximativ 41,4 trilioane de dolari și una a Chinei de 22,5 trilioane de dolari.
Japonia are o datorie publică estimată la 8,7 trilioane de dolari, iar nivelul acesteia raportat la PIB se apropie de 199%, potrivit cifrelor furnizate în material. Acest raport arată cât de mare este datoria în comparație cu dimensiunea economiei, dar nu indică singur riscul imediat de incapacitate de plată. Contează și moneda în care este contractată datoria, maturitatea obligațiunilor, baza de investitori și capacitatea statului de a genera venituri.
În Europa, Franța are o datorie publică estimată la 4,2 trilioane de dolari, echivalentul a 118,5% din PIB, în timp ce Italia înregistrează aproximativ 3,7 trilioane de dolari, iar Germania 3,5 trilioane de dolari, conform cifrelor din materialul de referință.
Comparațiile între state trebuie privite cu atenție: o datorie nominală mare poate reflecta și dimensiunea economiei, în timp ce raportul datorie/PIB oferă o perspectivă asupra poverii în raport cu resursele economice. Niciunul dintre indicatori nu este suficient, luat separat, pentru a determina sustenabilitatea datoriei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
