Reducerea de 1,4 puncte procentuale, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025, a fost una dintre cele mai ample din Uniunea Europeană, însă dezechilibrul bugetar a rămas cel mai ridicat dintre statele membre, potrivit datelor confirmate de Eurostat.
Diferența este cu atât mai semnificativă cu cât acesta s-a situat la o distanță considerabilă de media europeană de 3,1% din PIB.
În același timp, deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA 2010 a ajuns la 149,7 miliarde de lei în 2025, conform datelor publicate de Eurostat pe 21 octombrie și prezentate de Ministerul Finanțelor. Valoarea reprezintă și o revizuire favorabilă față de nivelul de 7,9% din PIB comunicat în aprilie.
Totodată, mai arată datele citate, România a înregistrat, alături de Malta, cea mai importantă reducere a deficitului bugetar din UE în 2025, într-un an în care media Uniunii a rămas la 3,1% din PIB.
Cu toate acestea, România a continuat să ocupe primul loc în clasamentul deficitelor, urmată de Polonia, cu 7,2%, Belgia, cu 5,2%, și Franța, cu 5,1%. În total, 11 state membre au avut deficite de cel puțin 3% din PIB.
Potrivit Ministerului Finanțelor, ajustarea din România a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare, de la 34% din PIB în 2024 la 35,6% în 2025, dar și de temperarea creșterii cheltuielilor publice de funcționare. Instituția pune evoluția veniturilor pe seama măsurilor de consolidare fiscală adoptate în a doua parte a anului trecut și a îmbunătățirii colectării. În paralel, investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene și prin PNRR, au fost protejate.
Datoria publică și costul finanțării rămân în creștere
Reducerea deficitului nu a împiedicat însă creșterea datoriei publice. Aceasta a ajuns la 58,9% din PIB la finalul anului 2025, față de 48,3% în 2022, ceea ce înseamnă un avans de peste zece puncte procentuale în trei ani.
Costul finanțării datoriei se reflectă și în cheltuielile cu dobânzile, care au însumat 29,4 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 4,1 miliarde de lei peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent, potrivit Ministerului Finanțelor.
Totodată, Ministerul Finanțelor reamintește că România se află în procedura de deficit excesiv din 2020.
Pentru 2026, însă, agențiile internaționale de rating estimează o nouă reducere a deficitului: Moody’s anticipează 5,8% din PIB, Fitch 5,9%, iar S&P 6,25%. Primele două estimări sunt sub obiectivul de 6% din PIB menționat de minister pentru metodologia europeană, în timp ce prognoza S&P îl depășește ușor.
Separat, execuția bugetului general consolidat calculată după metodologia națională cash a indicat un deficit de 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026, față de 5,35% în perioada similară din 2025.
Cele două serii de date nu trebuie confundate: metodologia europeană ESA 2010 este utilizată pentru compararea deficitului între statele UE, în timp ce execuția cash urmărește încasările și plățile bugetare.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
