În august, mai multe drone încărcate cu explozibili ar fi fost poziționate în apropierea aeroportului Leipzig/Halle. Una dintre ele a lovit un avion cargo Antonov An-124 folosit pentru transporturi de ajutoare militare către Ucraina, însă explozibilul nu a detonat.
O altă dronă a lovit o aeronavă diferită, iar o a treia a explodat în apropierea perimetrului aeroportului.
Autoritățile germane au acuzat Rusia de implicare în această operațiune. Serviciile americane de informații consideră că incidentul de la Leipzig ar fi fost una dintre primele acțiuni ale unei campanii mai ample, menite să afecteze infrastructura și companiile care sprijină Ucraina și să provoace haos în statele europene.
Publicația relatează că un oficial al Kremlinului, care păstra un canal de comunicare cu guvernul german, și-ar fi contactat un omolog de la Berlin după tentativa de sabotaj. Mesajul transmis ar fi fost că operațiunea de la Leipzig nu va fi ultima.
Putin ar fi cerut intensificarea operațiunilor clandestine
Oficialii europeni c susțin că, în vara acestui an, la Moscova creștea nemulțumirea față de evoluția războiului din Ucraina și față de negocierile cu Washingtonul. Nici situația de pe front, nici discuțiile diplomatice nu ar fi determinat Kievul să accepte concesiile cerute de Vladimir Putin.
În acest context, liderul rus ar fi ordonat intensificarea operațiunilor de sabotaj împotriva statelor NATO. La sfârșitul lunii august, după o vizită la Moscova, directorul CIA, John Ratcliffe, și-ar fi avertizat personal omologii din serviciile europene de informații și unii lideri politici că Rusia își intensifică acțiunile de sabotaj.
Operațiunile ar fi coordonate de Serviciul pentru Misiuni Speciale (SSD), structură a serviciului de informații militare rusesc GRU, înființată în 2023 prin reunirea unor unități specializate în acțiuni clandestine.
Structura este condusă de generalul-colonel Andrei Averianov. Unul dintre subordonații săi, colonelul Denis Smolianinov, ar fi fost implicat în coordonarea atacului de la Leipzig.
O rețea de agenți ar fi transportat drone și explozibili prin Europa
Anchetatorii germani suspectează că operațiunea de la Leipzig a presupus o rețea de agenți care au transportat explozibili și drone prin mai multe țări europene. Serbia ar fi fost folosită ca punct de tranzit pentru transferarea dispozitivelor către Germania.
Explozibili de tip Semtex ar fi fost ascunși în cutii alimentare modificate și prevăzute cu detonatoare. Autoritățile sârbe au anunțat arestarea a șapte persoane suspectate că făceau parte dintr-un grup organizat care procura și depozita explozibili și drone înainte de a le trimite în state ale Uniunii Europene.
Alte incidente au alimentat suspiciunile privind o campanie coordonată. În august au avut loc incendieri la companii care produc drone în Estonia și Polonia, în timp ce autoritățile slovace au declarat că au dejucat un atac similar asupra unei fabrici de drone destinate Ucrainei.
În ultimele săptămâni, Polonia, Lituania și Bulgaria au raportat acte de sabotaj care au vizat stații terestre Starlink. Totodată, nave comerciale au fost atacate cu drone în Marea Neagră, în apropierea apelor teritoriale ale Bulgariei și României.
Berlinul avertizează asupra unui „război din umbră”
Serviciile germane de informații se așteaptă ca situația să se înrăutățească pe termen scurt, potrivit evaluării citate de presa germană.
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a avertizat recent că Germania se confruntă cu un „război din umbră”, ale cărui amenințări le-ar depăși pe cele din timpul Războiului Rece. La rândul său, cancelarul Friedrich Merz a declarat că dezinformarea și atacurile hibride rusești reprezintă cea mai mare amenințare pentru Germania și ordinea sa politică de după 1990.
Gravitatea riscurilor este ilustrată și de reacția pe care Berlinul ar fi luat-o în calcul în cazul atacului de la Leipzig. Oficiali apropiați cancelarului Merz au declarat că, dacă operațiunea ar fi provocat un număr mare de victime, Germania ar fi analizat posibilitatea invocării Articolului 5 al Tratatului NATO.
Acesta prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor aliaților, care trebuie să acorde sprijin țării atacate. Obligația nu presupune automat o intervenție militară, răspunsul putând include măsuri diplomatice sau militare, în funcție de deciziile aliaților.
Rusia a negat în repetate rânduri implicarea în acțiuni de sabotaj pe teritoriul Europei.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
