Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria
Inflația, șocurile energetice, presiunile fiscale, tensiunile geopolitice și perturbările tehnologice pun sub semnul întrebării repere și ipoteze considerate până acum stabile, atât în mediul de afaceri, cât și la nivel guvernamental. În acest context, punctele de referință predictibile devin cu atât mai importante. Forbes România a discutat cu Antonio Vencesla, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova și Bulgaria, despre cum predictibilitatea a devenit un avantaj competitiv și despre motivele pentru care gândirea pe termen lung rămâne esențială, într-o lume tot mai volatilă, în care planurile de afaceri sunt permanent puse la încercare.
Trecem printr-o perioadă de schimbări profunde, în care simțim adesea că trebuie să învățăm totul de la zero. Dacă ați putea rescrie o regulă a businessului de astăzi, care ar fi aceea?
Pe scurt, aș rescrie regula care spune că trebuie să ne concentrăm asupra următorului trimestru. Lucrez pentru o companie cu rădăcini și tradiție japoneze, iar de-a lungul anilor am învățat cât de valoroasă este gândirea pe termen lung. Această abordare face parte cu adevărat din cultura noastră: luăm decizii nu doar pentru următorul trimestru, ci pentru următorul deceniu.
Gândirea pe termen scurt poate crea aparența progresului, însă adesea o face împrumutând din viitor. Sub presiunea de a obține rezultate imediate, unele companii amână investițiile, reduc cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare, precum și investițiile în oameni sau pun pe primul loc eficiența în defavoarea rezilienței. Sunt decizii care pot îmbunătăți rezultatele trimestrului următor, dar care slăbesc treptat capacitatea de a inova, de a se adapta și de a crește.
O analiză realizată de McKinsey Global Institute asupra a 615 companii americane listate la bursă a constatat că organizațiile orientate pe termen lung și-au depășit competitorii concentrați asupra rezultatelor imediate. În perioada 2001–2014, veniturile acestora au crescut cumulat cu 47%, iar profitul cu 81%. De asemenea, au continuat să investească în cercetare și dezvoltare în timpul crizei financiare, în timp ce companiile cu o orientare pe termen scurt au redus acest tip de cheltuieli.
JTI a anunțat recent o investiție de aproximativ 300 de milioane de euro într-o nouă fabrică la Ștefăneștii de Jos, un exemplu foarte relevant de angajament, asumat într-o perioadă marcată de incertitudini considerabile. Nu ne construim strategiile având în vedere doar următorul trimestru sau următorul an. Ne gândim la modul în care afacerea și contribuția companiei la economie pot evolua de-a lungul deceniilor.
„Gândește pe termen lung, acționează pe termen scurt și adaptează-te permanent.”
Așadar, într-o lume tot mai incertă, gândirea în perspectivă devine din ce în ce mai importantă. Doar astfel pot companiile să continue să investească, să creeze locuri de muncă și să fie reziliente. Ceea ce nu înseamnă că trebuie să devenim mai lenți sau să reacționăm mai greu. Dimpotrivă, o direcție clară pe termen lung conferă mai multă coerență deciziilor pe termen scurt. Atunci când știi unde vrei să ajungi, poți schimba traseul fără să pierzi din vedere destinația. Așadar, aș reformula regula în felul următor: „Gândește pe termen lung, acționează pe termen scurt și adaptează-te permanent.”
Într-o lume în care chiar și direcția schimbării devine tot mai dificil de anticipat, ce anume determină succesul sau eșecul unei decizii de politică publică?
În contextul actual, ne putem baza din ce în ce mai puțin pe premisele tradiționale. În consecință, guvernele și companiile trebuie să ia decizii mai rapid, deși au din ce în ce mai puțină claritate cu privire la consecințele acestor decizii.
Ca urmare, succesul politicilor publice depinde nu doar de definirea unor obiective clare, ci și de o evaluare realistă a felului în care companiile, piețele și consumatorii vor reacționa, precum și de un grad suficient de vizibilitate care să permită adaptarea. Tocmaiaceastă vizibilitate, esențială pentru adaptare, este ceea ce numim predictibilitate. Atunci când schimbările sunt implementate etapizat, într-o ordine coerentă, iar efectele lor sunt atent monitorizate, guvernele pot face ajustările necesare fără a genera perturbări inutile.
Predictibilitatea nu trebuie confundată cu rigiditatea. Guvernele trebuie să aibă capacitatea de a răspunde noilor realități economice, sociale și geopolitice. Predictibilitatea înseamnă ca schimbările să rezulte în urma dialogului, să fie comunicate clar, introduse într-un interval de timp rezonabil și implementate într-un cadru coerent.
Într-o lume în care certitudinile dispar, predictibilitatea devine un avantaj competitiv, atât pentru guverne, cât și pentru companii. Ea consolidează încrederea, susține investițiile și crește șansele ca politicile publice să producă rezultatele urmărite.
Guvernele se confruntă cu nevoi tot mai mari de finanțare și, în același timp, cu constrângeri bugetare. Cum credeți că vor putea crește veniturile fără a genera perturbări economice suplimentare?
Aceasta este una dintre principalele provocări cu care se confruntă guvernele în prezent. Nevoile de finanțare a cheltuielilor publice sunt în creștere și, în același timp, cetățenii se așteaptă la o infrastructură mai bună, la un sistem de educație mai performant și la servicii publice de calitate. Însă discuția ar trebui să se concentreze asupra rezultatelor, iar întrebarea esențială nu ar trebui să fie doar: „Cu cât putem majora taxele?”, ci mai degrabă: „Ce venituri suplimentare putem colecta în mod eficient și sustenabil?”
Fără a intra în detalii tehnice, guvernele au la dispoziție o gamă mult mai largă de instrumente. O mai bună aplicare a legislației, utilizarea datelor pentru creșterea conformării fiscale și cadrele fiscale multianuale predictibile pot îmbunătăți colectarea veniturilor, fără a recurge exclusiv la majorări de taxe.
România s-a confruntat deja cu efectele majorărilor abrupte ale accizelor. Atunci când ajustările fiscale sunt introduse prea brusc, pot produce un șoc la nivelul întregii piețe, perturbând comportamentul de cumpărare al consumatorilor și accelerând creșterea comerțului ilicit. Acest lucru poate eroda baza de impozitare și limita veniturile suplimentare pe care autoritățile urmăresc să le obțină.
În condițiile în care consolidarea fiscală rămâne o prioritate, menținerea stabilității și predictibilității veniturilor bugetare ar trebui să reprezinte un criteriu esențial în elaborarea politicilor fiscale legate de accize.
Potrivit celor mai recente date ale studiului Novel, comerțul ilicit cu produse din tutun în România a ajuns la aproape 14%, față de 10,5% în luna mai, o creștere record în ultimii zece ani. Estimările noastre arată că România pierde aproximativ 700 de milioane de euro, echivalentul a 0,2% din PIB, în condițiile acestui nivel anualizat al comerțului ilegal. Într-un moment în care țara și-a asumat obiective ambițioase de consolidare fiscală și de reducere a deficitului, combaterea pieței negre poate contribui semnificativ la creșterea veniturilor bugetare și la îndeplinirea acestor obiective. Soluțiile constau însă nu doar în majorări de taxe. Este nevoie de o aplicare mai eficientă a legii, de cooperare solidă între instituții și de o înțelegere clară a comportamentului consumatorilor.
Cea mai eficientă abordare combină predictibilitatea, aplicarea riguroasă a legii și elaborarea politicilor publice pe baza datelor concrete. Astfel, guvernul poate proteja veniturile bugetare, activitatea economică legitimă și integritatea pieței.
Concluzia este valabilă și dincolo de industria noastră. Politicile publice nu pot fi evaluate doar prin prisma obiectivelor imediate, ci și în funcție de modul în care ar putea oamenii să reacționeze.
Lucrând de-a lungul anilor în mai multe țări, în domeniul afacerilor publice, am constatat că măsurile predictibile, graduale și adaptate realităților locale generează rezultate mai bune decât schimbările bruște, atât pentru autorități și mediul de afaceri, cât și pentru consumatori.
Cea mai inteligentă politică fiscală nu este neapărat cea care majorează taxele cel mai rapid, ci aceea care asigură venituri bugetare pe termen lung.
Cât de important este un cadru fiscal multianual pentru deciziile de investiții?
Poate că ar fi mai potrivit să vorbim despre investiții ca despre un proces continuu, nu ca despre un angajament punctual. Atragerea investițiilor este importantă, dar la fel de importantă este crearea condițiilor care să permită investitorilor să continue să se dezvolte, să inoveze și să genereze valoare pe termen lung pentru economie și societate.
Pentru companii ca JTI, investițiile majore nu se încheie odată cu angajarea capitalului inițial. Urmează decizii continue privind inovarea, dezvoltarea competențelor, crearea de locuri de muncă etc. Un cadru de politici publice stabil și predictibil contribuie la valorificarea deplină a potențialului acestor investiții.
Prin urmare, stabilitatea și consecvența în fiscalitate pot sprijini și obiectivele companiilor, dar și ale guvernului, pentru că stimulează investițiile, economia, ocuparea forței de muncă. Toate acestea contribuie, în timp, la consolidarea bazei de venituri bugetare.
Predictibilitatea rămâne esențială, chiar dacă certitudinea nu mai este posibilă.
Pentru o companie mare, predictibilitatea nu înseamnă să presupună că totul va evolua conform planului, ci să dispună de un cadru suficient de clar și stabil pentru a lua decizii responsabile, a aloca resurse financiare și a-și menține angajamentele.
Guvernele nu pot elimina incertitudinea, iar companiile nici nu se așteaptă la acest lucru. Ceea ce pot face însă este să evite amplificarea inutilă a incertitudinii prin schimbări bruște sau neașteptate ale politicilor publice.
*Conținut sponsorizat
