Segmentul reprezintă doar 2,1% din piața locală de birouri, sub nivelurile înregistrate în Varșovia, Praga sau Sofia, ceea ce indică un potențial suplimentar de creștere pentru operatori și proprietarii de clădiri.
Piața spațiilor flexibile și de coworking din București continuă să se extindă, pe fondul schimbărilor din strategiile de ocupare a birourilor și al cererii pentru soluții mai flexibile din partea companiilor. Potrivit unui raport realizat de Cushman & Wakefield Echinox, stocul total de astfel de spații a ajuns la aproximativ 73.500 mp, de peste 6,5 ori mai mare comparativ cu nivelul din 2015.
Cu toate acestea, Bucureștiul rămâne în urma principalelor capitale din Europa Centrală și de Est. Spațiile flexibile reprezintă aproximativ 2,1% din stocul total de birouri din Capitală, comparativ cu 4% în Varșovia și 3,9% în Praga și Sofia. Ca volum, Bucureștiul dispune de 73.500 mp de spații flexibile, sub Sofia (92.000 mp), Praga (153.300 mp) și Varșovia (250.000 mp).
„Posibilitatea de a acomoda echipe de proiect, de a utiliza birouri satelit sau de a ajusta spațiul în funcție de evoluția necesarului de personal aduce un grad suplimentar de flexibilitate. Din perspectiva proprietarilor, prezența unui centru de coworking într-o clădire adaugă o nouă dimensiune de flexibilitate, oferind chiriașilor posibilitatea de a-și extinde sau reduce rapid suprafața ocupată, fără a fi nevoiți să schimbe clădirea. Astfel, coworkingul poate deveni un avantaj competitiv al proprietății, contribuind atât la atragerea, cât și la retenția chiriașilor. În același timp, odată cu maturizarea pieței, competiția se mută dincolo de preț către calitatea spațiului, servicii, accesibilitate și experiența oferită utilizatorilor.” – Mădălina Cojocaru, Partner, Office Agency, Cushman & Wakefield Echinox
Raportul Bucharest Flex Office Overview 2026, realizat de Cushman & Wakefield Echinox mai arată că spațiile flexibile au depășit statutul de produs utilizat exclusiv de freelanceri și startup-uri și devin o componentă permanentă a strategiilor imobiliare corporative. În acest context, disponibilitatea spațiului nu mai este principalul criteriu de alegere, companiile acordând o importanță tot mai mare localizării, conectivității, serviciilor incluse și posibilității de ocupare rapidă. Această maturizare a pieței contribuie și la diversificarea modelelor de operare, de la formulele clasice de coworking până la concepte de tip managed space sau turnover lease, care împart diferit investițiile și riscurile între proprietari și operatori.
Distribuția geografică a stocului arată o concentrare puternică în marile zone de birouri ale Capitalei. Cea mai mare suprafață de spații flexibile se regăsește în zona Centru-Vest, unde funcționează opt centre care cumulează aproximativ 16.000 mp, echivalentul a aproape 22% din întregul stoc de coworking al Bucureștiului. Cea mai mare pondere a spațiilor flexibile în stocul de birouri al unei subpiețe se înregistrează însă în zona Centrală, unde cele 12 centre existente totalizează aproximativ 14.500 mp și reprezintă circa 3,2% din stocul local de birouri.
Floreasca-Barbu Văcărescu găzduiește aproximativ 10.400 mp în șapte centre, CBD-ul concentrează 10.300 mp în opt locații, iar Dimitrie Pompeiu aproximativ 9.700 mp. La polul opus, oferta rămâne limitată în alte subpiețe. Zona Expoziției dispune de aproximativ 5.300 mp, Nordul de 3.100 mp, Pipera Nord de circa 1.900 mp, în timp ce Vestul și Sudul Capitalei au doar câte un centru de coworking. Zona de Est nu găzduiește în prezent niciun operator de spații flexibile.
Piața este și una relativ concentrată. Dintre cei 24 de operatori activi în București, 62% sunt companii locale și 38% internaționale. Cu toate acestea, primii patru jucători, IWG prin brandurile Regus și Spaces, aSpace, HOTSPOT și Mindspace, controlează împreună aproximativ 63% din stocul total de spații flexibile. În paralel, proprietarii de clădiri includ tot mai frecvent componente flexibile în strategiile de leasing. Unele proiecte găzduiesc atât operatori specializați, cât și concepte administrate direct de proprietar, utilizate ca instrument complementar pentru atragerea și retenția chiriașilor.
Tarifele variază semnificativ în funcție de produs și serviciile incluse. Un abonament part-time costă, în general, între 100 și 250 euro pe lună, în timp ce un hot desk se situează între 150 și 250 euro lunar. Pentru un dedicated desk, costurile urcă la 200-450 euro pe lună, iar în cazul birourilor private tarifele ajung la 300-500 euro per persoană lunar. În majoritatea cazurilor, prețul include mobilier, utilități, internet, servicii de recepție, acces la zonele comune și un anumit număr de ore pentru săli de ședință, în timp ce parcarea și serviciile suplimentare sunt tarifate separat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
