România ar trebui să adopte un moratoriu fiscal de trei până la cinci ani, care să garanteze stabilitatea taxelor și impozitelor, și să instituie un dialog periodic între premier și cei mai mari contribuabili din economie, susțin experții think-tank-ului economic Frames.
Propunerile vin în contextul în care fluxul net de investiții străine directe a scăzut la 669 de milioane de euro în primul semestru din 2026, de la 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor prezentate în analiza organizației.
Frames consideră că modificările fiscale frecvente și adoptate fără consultarea sectoarelor afectate reduc predictibilitatea pentru companii și pot descuraja investițiile. Noul Guvern pregătește rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027, iar organizația susține că deciziile fiscale ar trebui luate pe baza unor studii de impact și după consultarea mediului de afaceri.
„Avem nevoie de un pact fiscal, nu de încă o promisiune. Un moratoriu de 3–5 ani, scris în lege, ar fi cel mai puternic mesaj pe care România îl poate transmite investitorilor după cinci ani de modificări continue”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Impozitul pe dividende s-a triplat în trei etape
Unul dintre exemplele invocate de Frames este evoluția impozitului pe dividende. Cota a fost de 5% până la finalul anului 2022, apoi a crescut la 8% de la 1 ianuarie 2023, la 10% de la 1 ianuarie 2025 și la 16% de la 1 ianuarie 2026.
În aceeași perioadă, pragul veniturilor pentru încadrarea la regimul microîntreprinderilor a fost redus în mai multe etape, de la un milion de euro la 100.000 de euro. Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost introdus în 2024, urmând să fie eliminat din 2027, iar cota standard de TVA a crescut de la 19% la 21%. Cotele reduse de 5% și 9% au fost comasate într-o cotă de 11%, cu anumite excepții.
Frames mai invocă reintroducerea impozitului pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, și majorările succesive de accize. În opinia organizației, aceste schimbări îngreunează planificarea investițiilor pe termen lung, în special în sectoarele care presupun cheltuieli mari pentru infrastructură și capacități de producție.
„În cinci ani, impozitul pe dividende s-a triplat în trei pași, regimul microîntreprinderilor a fost rescris de mai multe ori, iar TVA-ul a crescut. Niciun antreprenor nu poate construi un plan de afaceri pe cinci ani, când regulile se schimbă de la an la an. Instabilitatea a devenit o taxă în sine, poate cea mai scumpă dintre toate”, afirmă Adrian Negrescu.
Investițiile străine directe au coborât la 669 de milioane de euro
Potrivit datelor prezentate de Frames, România a atras anul trecut investiții străine directe de aproape 7,9 miliarde de euro, unul dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. În primul semestru din 2026, fluxul net a ajuns însă la 669 de milioane de euro, comparativ cu 3,72 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 82%.
În trimestrul al doilea din 2026, fluxul net a fost negativ, de minus 521 de milioane de euro. Analiza Frames indică și o evoluție negativă a profiturilor reinvestite, de minus 1,1 miliarde de euro în primul semestru.
Organizația interpretează aceste date ca pe un semnal de deteriorare a încrederii investitorilor și susține că instabilitatea fiscală este unul dintre factorii care pot influența deciziile de investiții. Datele privind fluxurile de investiții nu demonstrează însă, prin ele însele, că modificările fiscale sunt singura cauză a scăderii.
Frames cere un moratoriu fiscal și consultări periodice cu marile companii
Propunerea Frames este ca moratoriul fiscal să fie adoptat prin lege odată cu bugetul pentru 2027 și să garanteze menținerea nivelului și structurii taxelor și impozitelor pentru cel puțin trei ani, ideal cinci ani.
Orice excepție ar urma să fie justificată printr-un studiu de impact public și anunțată cu cel puțin 12 luni înainte de aplicare. Organizația propune și eliminarea definitivă sau înghețarea taxelor considerate nocive pentru investiții, precum impozitul pe construcțiile speciale.
Programul de guvernare prevede deja un interval de minimum șase luni între anunțarea și aplicarea modificărilor fiscale care afectează companiile. Frames consideră că acest termen nu oferă suficientă predictibilitate pentru investițiile cu perioade lungi de recuperare, precum fabricile, parcurile fotovoltaice sau rețelele de telecomunicații.
A doua propunere este înființarea unui consiliu consultativ economic pe lângă premierul Luca Niculescu, care să reunească periodic reprezentanții marilor contribuabili din sectoare precum construcțiile și imobiliarele, industria auto, energia, tutunul și băuturile răcoritoare, alături de patronatele întreprinderilor mici și mijlocii.
Potrivit Frames, acest organism ar trebui să contribuie la evaluarea impactului măsurilor fiscale înainte de adoptare și să semnaleze eventualele efecte asupra investițiilor, consumului și veniturilor bugetare.
„În orice economie occidentală, un premier vorbește constant cu industria. Nu ca să primească ordine, ci ca să afle consecințele deciziilor înainte să le ia”, se arată în analiza Frames.
Organizația susține că un dialog instituționalizat cu mediul de afaceri și un calendar fiscal stabil ar putea îmbunătăți predictibilitatea pentru investitori, într-un moment în care Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar și să susțină activitatea economică.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
