Tratarea cancerului în stadii avansate poate costa de până la șase ori mai mult decât în cazul unui diagnostic timpuriu, arată datele CNAS. În acest context, autoritățile pregătesc extinderea programelor de screening și testare, în încercarea de a reduce atât costurile medicale, cât și presiunea asupra sistemului de sănătate.
Cancerul nu mai este doar o problemă medicală, ci și una economică. Potrivit datelor prezentate în cadrul inițiativei Mission Early, costurile generate de această boală depășesc anual 449 de miliarde de euro în statele OCDE, în timp ce aproape unul din șase decese înregistrate la nivel mondial este asociat cancerului.
Pentru România, dezbaterea nu se mai rezumă la necesitatea programelor de screening, ci la capacitatea sistemului de a transforma depistarea precoce în diagnostic rapid și tratament efectiv. Specialiștii atrag atenția că screeningul produce rezultate doar atunci când este integrat într-un traseu medical funcțional, susținut de infrastructură, acces la investigații și monitorizare a pacientului.
„Siguranța pacientului reprezintă prioritatea absolută în desfășurarea studiilor clinice, chiar înaintea eficienței. În acest sens, pentru calitatea și siguranța cercetării medicale, formarea profesioniștilor implicați în studiile clinice este esențială. Trebuie să menționăm și că am înregistrat progrese importante, marcate inclusiv de deschiderea unor noi centre de radiologie.” – Prof. Univ. Dr. Adrian Streinu Cercel, Președinte, Comisia pentru Sănătate, Senatul României
Argumentul este și unul financiar. Potrivit Larisei Mezinu Bălan, vicepreședinte al CNAS, costul tratării unui pacient diagnosticat târziu poate fi de până la șase ori mai mare decât în cazul unui diagnostic pus într-o etapă incipientă a bolii. „Un cancer depistat în stadiu avansat implică costuri de până la șase ori mai mari decât unul diagnosticat timpuriu”, a declarat oficialul, care a anunțat și extinderea Programului Național Oncologic prin introducerea unor noi teste genetice și prin includerea examinării CT toracice cu doză redusă pentru depistarea precoce a cancerului pulmonar.
Dincolo de finanțare, una dintre cele mai importante vulnerabilități identificate de experți rămâne lipsa unui registru național de cancer funcțional. În lipsa unor date consolidate, autoritățile nu pot măsura cu precizie eficiența programelor de screening, diferențele regionale sau traseul pacienților în sistemul de sănătate. Michael Schenker, președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății, consideră că infrastructura de date a devenit la fel de importantă ca infrastructura medicală propriu-zisă, în timp ce Adrian Pană, director al Centrului Național de Statistică în Sănătate Publică, susține că finanțarea colectării și analizei datelor reprezintă una dintre cele mai eficiente investiții pe care le poate face sistemul sanitar.
Miza devine cu atât mai mare cu cât presiunea asupra sistemului de sănătate este așteptată să crească în următoarele decenii. Potrivit estimărilor prezentate în cadrul inițiativei Mission Early, aproximativ 40% dintre formele avansate de cancer ar putea fi prevenite prin diagnostic precoce, însă fără măsuri suplimentare numărul cazurilor ar putea crește cu 67% până în 2050.
În acest context, discuția nu mai este despre necesitatea unor noi strategii, ci despre capacitatea statului de a implementa mecanisme care există deja pe hârtie. Pentru experți, prioritatea următorilor ani este mutarea resurselor către prevenție, diagnostic, infrastructură de date și coordonarea traseului pacientului, zone care pot reduce atât costurile suportate de sistem, cât și presiunea viitoare asupra bugetului public de sănătate.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
