ROMARM ar putea fi reorganizată într-un holding industrial integrat, cu filiale grupate în clustere specializate, precum armament, construcții navale și cercetare.
Propunerea a fost prezentată de ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, în cadrul unui pachet de patru documente de politică publică publicate luni de minister, care vizează și investițiile din programul SAFE, exploatarea resurselor minerale și promovarea turismului românesc.
Potrivit analizei Ministerului Economiei, ROMARM funcționează în prezent mai degrabă ca un intermediar comercial decât ca un grup industrial integrat. În plus, participația companiei este sub 20% în majoritatea filialelor, situație care, în opinia autorilor documentului, limitează capacitatea de coordonare și dezvoltare unitară a activităților.
ROMARM ar urma să fie reorganizată în clustere industriale
Documentul propune transformarea ROMARM într-un holding industrial organizat pe domenii de activitate, cu structuri specializate pentru armament, construcții navale, cercetare și alte ramuri relevante ale industriei de apărare.
Modelul ar urma să fie administrat printr-un sistem dualist de conducere, bazat pe un consiliu de supraveghere și un directorat. Obiectivul este consolidarea coordonării între entitățile grupului și crearea unei structuri industriale mai bine integrate.
„Soluția pentru ROMARM este crearea unui holding industrial integrat, care să nu mai aibă 15 filiale disparate, să funcționeze în sistem dualist și să fie organizat pe clustere de activitate”, a declarat ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.
Reorganizarea este prezentată ca o propunere de reformă, iar documentul nu reprezintă, în sine, o decizie finală privind structura viitoare a companiei.
Monitorizarea investițiilor și a producției locale prin programul SAFE
Un al doilea document vizează monitorizarea contribuției industriale și a obligațiilor privind localizarea producției în România în cadrul programului SAFE.
Ministerul propune verificarea respectării angajamentelor asumate de companii prin acordurile de cooperare industrială, cu accent pe contribuția efectivă a investițiilor la dezvoltarea capacităților de producție din țară.
Tema este relevantă pentru industria de apărare, în condițiile în care localizarea producției și cooperarea cu partenerii industriali pot influența efectele economice ale programelor de înzestrare și dezvoltarea furnizorilor locali.
Documentul urmărește, astfel, crearea unui cadru de monitorizare a obligațiilor asumate, însă detaliile privind mecanismele concrete de verificare urmează să fie analizate în continuare.
Investiție de peste 198 de milioane de euro pentru grafit
Un al treilea document se referă la valorificarea resurselor minerale ale României și la reducerea dependenței de importuri.
Printre proiectele evidențiate de minister se numără o investiție de peste 198 de milioane de euro pentru extracția și procesarea grafitului la Baia de Fier, județul Gorj. Materialul este relevant pentru lanțurile industriale asociate bateriilor, într-un context în care accesul la materii prime devine o componentă importantă a dezvoltării capacităților de producție.
Prin susținerea exploatării și procesării resurselor interne, România ar putea urmări valorificarea unor materii prime cu utilizări industriale strategice și reducerea expunerii la importuri. Concretizarea acestor obiective depinde însă de implementarea proiectelor și de dezvoltarea capacităților de procesare.
România ar putea avea o Organizație Națională de Management al Destinației
Al patrulea document analizează variantele de organizare și finanțare a unei Organizații Naționale de Management al Destinației, structură care ar urma să contribuie la promovarea turismului românesc.
Ministerul ia în calcul mai multe modele instituționale: o asociație de utilitate publică, un fond public cu gestiune delegată sau o instituție publică de interes național.
Alegerea formulei de organizare ar urma să stabilească modul în care sunt coordonate activitățile de promovare turistică și finanțarea acestora, precum și cadrul instituțional prin care România își poate consolida prezența pe piețele turistice internaționale.
Cele patru documente de politică publică sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și sunt prezentate drept propuneri de reformă care urmează să fie dezbătute. Acestea vizează atât restructurarea unor activități industriale strategice, cât și monitorizarea investițiilor, valorificarea resurselor minerale și organizarea promovării turistice a României.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
