Într-un moment în care deficitul bugetar al României a scăzut la 3,82% din PIB la nouă luni, o situație mai bună decât cea de anul trecut din aceeași perioadă, Valentin Tătaru, economistul-șef ING, a oferit perspectiva sa asupra economiei României într-un dialog cu Forbes România.
Astfel, acesta arată că ne îndeplinim ținta pentru deficitul bugetar de anul acesta, ba chiar pare că am putea spera la un pic mai bine. Pe de altă parte, arată economistul-șef ING, faptul că te ții de plan nu înseamnă neapărat să fii optimist, din moment este exact lucrul pe care îl aveai de făcut, oricum.
„Eu am o prognoză chiar ușor mai bună pentru deficitul de anul acesta, de 6%. Cred că sunt premise să putem spera chiar la ușor mai bine, dar, fiind atâtea luni guvern interimar, nu avem vizbilitate asupra anumitor categorii, spre exemplu dacă s-au strâns ceva facturi din urmă. Vom vedea în lunile următoare, când vom avea un guvern învestit”, spune acesta.
Totodată, Valentin Tătaru explică și că, până acum, execuția bugetară arată bine și pe venituri și pe cheltuieli.
„Iar asta este important: nu doar pe venituri, pentru că au crescut taxele, ci și pe cheltuieli, care au fost ținute sub control. Este adevărat, probabil și cu ceva costuri, inclusiv sociale, pentru că totuși venim după aproape doi ani de înghețare a salariilor și pensiilor, timp în care inflația nu a fost mică. Multă lume probabil a resimțit și resimte și vedem asta în consum de fapt, pentru că acolo e deja contracție de câteva trimestre bune. Dar aș spune că, probabil, am atins punctul de minim cu evoluțiile macro”, consideră economistul-șef ING.
În plus, acesta vede o creștere economică de 2% pentru anul 2027, în condițiile în care, pentru anul 2026, proiecțiile ING sunt de scădere economică cu 0,5%.
„În principiu, având în vedere pe de o parte creșterea salariului minim de la 1 iulie și anticipata indexare a salariilor și pensiilor de la 1 ianuarie, probabil că vom vedea o revenire a consumului, chiar dacă nu ca în vremurile bune, dar o revenire. Și cred că odată ce consumul își revine, în general starea de spirit se va mai schimba, pentru că, ce e drept, acum mai toate sectoarele arată destul de deprimate. Însă odată ce revine consumul, se va schimba destul de mult starea spirit și vedem pentru anul următor premisele unei creșteri spre 2%”, adaugă Valentin Tătaru.
Pe de altă parte, acesta arată și faptul că o necunoscută „destul de mare” este ce se va întâmpla cu investițiile.
„Ce e drept, am atins niște valori remarcabile în perioada aceasta, ne ducem spre 7-8% din PIB. Dar cred că nici nu e rezonabil să ne așteptăm să rămână acolo, deși cel puțin din declarațiile publice pare că ne propunem să rămână destul de aproape de valorile acestea. Nu poți menține pe termen lung ritmul acesta, dar probabil că un an, poate doi, ar mai fi ceva loc de creșteri în ritmuri semnificative”, spune Valentin Tătaru.
Cu referire la aceste investiții, însă, acesta spune că o bună parte sunt bani europeni și, în general, sunt investiții publice, din moment ce investițiile private, din păcate, în această perioadă au avut de suferit.
„E și ăsta, de fapt, un mare pariu, odată ce investițiile publice livrează niște proiecte, autostrăzi etc., în ce măsură investițiile private vin și preiau. Adică începi să vezi de-a lungul autostrăzii spații logistice, făbricuțe, să crești capacitatea de export, să crești capacitatea productivă, cel puțin teoria economică asta spune, că se face un handover de la public la privat. E și asta o mare necunoscută, în ce măsură se va face, dar sperăm că se va face”, arată Valentin Tătaru.
Cât privește creșterea inflației, care acum are parte de un recul după scăderea din vară, economistul-șef ING este mai degrabă optimist. „Este o problemă, într-adevăr, persistența inflației în România, în ultimii anii. E adevărat că am dus-o însă din one-off în one-off, aș zice, am avut mai întâi perioada post-Covid, război, criză energetică, creșteri de taxe, vara asta am mai avut și probleme pe zona de secetă, șocuri care au început înainte ca cele anterioare să se termine și asta a ținut inflația inconfortabil de ridicată, ce e drept. Vedem acum însă o domolire a inflației, deși la valori ridicate. Probabil că vom rămâne undeva între 6,5 și 7% pe final de an, mai degrabă 7, deși din motive care nu țin atât de mult de noi, în special prețul petrolului. Pe plan intern, însă, aș zice că ne-am făcut treaba. Am început să reducem deficitul, efectele de bază de la creșterea taxelor deja s-au făcut simțite, când a scăzut inflația de peste 10% la 6%, acum suntem expuși la canalele externe, plus un efect de curs de schimb. Ar merita să subliniem însă că din motive pur domestice nu ar trebui să mai vedem presiuni inflaționiste, rămâne de văzut dacă se vor calma cele externe”, încheie Tătaru.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
