FacebookTwitterLinkedIn

Uniunea Europeană introduce reguli mai stricte pentru pescuitul de șprot și calcan în Marea Neagră, printr-un regulament adoptat de Consiliul UE la 13 octombrie. Noile prevederi impun obligații suplimentare privind autorizarea navelor, raportarea capturilor, debarcarea peștelui și trasabilitatea acestuia până la comercializare.

Măsurile vizează direct flotele și autoritățile din statele membre care pescuiesc în Marea Neagră, inclusiv România și Bulgaria. Regulamentul transpune în legislația europeană măsuri convenite în cadrul Comisiei Generale pentru Pescuit în Marea Mediterană (GFCM), organizație regională care acoperă atât Marea Mediterană, cât și Marea Neagră.

Actul a fost aprobat de toate cele 27 de state membre, fără voturi împotrivă sau abțineri. Noile reguli nu se aplică însă imediat, ci vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Șprotul, sub monitorizare mai strictă

Pentru pescuitul de șprot, statele membre vor trebui să țină evidențe actualizate ale navelor autorizate și să comunice modificările relevante. Navele care nu figurează pe listele de autorizare nu vor putea desfășura activitățile rezervate flotei autorizate.

Regulamentul introduce și obligații suplimentare de raportare pentru comandanții navelor. Aceștia vor trebui să furnizeze periodic informații despre numărul zilelor de pescuit, zonele în care au desfășurat activitatea și cantitățile capturate.

Prin colectarea acestor date, autoritățile vor putea compara volumul capturilor cu efortul de pescuit depus și vor dispune de informații mai detaliate pentru monitorizarea activității flotelor și gestionarea resurselor piscicole.

Astfel, controlul nu se va baza exclusiv pe cantitățile declarate la debarcare, ci va putea lua în calcul și activitatea desfășurată pe mare.

Calcanul: controale de la autorizare până la comercializare

În cazul calcanului, noile prevederi consolidează sistemul de control de-a lungul întregului lanț, de la autorizarea navelor până la debarcarea și comercializarea capturilor.

Navele implicate în pescuit trebuie să figureze pe listele relevante, iar debarcările și transbordările vor fi legate de puncte desemnate, unde autoritățile pot concentra verificările.

Statele membre vor trebui să mențină măsuri de monitorizare, control și supraveghere care să permită urmărirea activității flotelor și verificarea capturilor declarate.

Un element important îl reprezintă trasabilitatea după debarcare. Proveniența capturilor de calcan trebuie să poată fi verificată pe parcursul lanțului comercial, astfel încât peștele provenit din activități neautorizate sau neraportate să fie mai dificil de introdus pe piață în mod legal.

Prin urmare, verificările nu se vor limita la activitatea desfășurată pe mare, ci vor continua și în etapele ulterioare ale comercializării.

Regulamentul nu stabilește noi cote de pescuit

Adoptarea actului legislativ nu înseamnă că Uniunea Europeană stabilește, prin acest dosar, noi cote anuale de pescuit pentru România și Bulgaria.

Capturile maxime admisibile și repartizarea oportunităților de pescuit în Marea Neagră sunt stabilite prin alte acte, de regulă în cadrul procesului anual de stabilire a posibilităților de pescuit.

Regulamentul adoptat acum urmărește în principal introducerea măsurilor de gestionare și control necesare pentru aplicarea recomandărilor GFCM.

Această organizație regională poate adopta recomandări obligatorii pentru părțile contractante. Uniunea Europeană și zece dintre statele sale membre, inclusiv România și Bulgaria, participă la acest cadru de cooperare. Atunci când măsurile convenite nu sunt deja acoperite de legislația europeană, acestea trebuie transpuse în acte aplicabile operatorilor din UE.

Reguli europene armonizate pentru pescuit

Dosarul legislativ, început în 2024, integrează mai multe recomandări GFCM adoptate în anii anteriori și nu se referă exclusiv la Marea Neagră. Alte dispoziții vizează activități de pescuit din Mediterană, Marea Adriatică și alte zone aflate în aria de competență a organizației.

Parlamentul European și Consiliul UE ajunseseră anterior la un compromis asupra textului, iar votul din 13 octombrie a încheiat etapa adoptării la nivelul colegiuitorilor.

Următorul pas este publicarea regulamentului în Jurnalul Oficial al UE. După acest moment, va începe să curgă termenul de 20 de zile până la intrarea în vigoare, interval în care autoritățile și operatorii vor trebui să se pregătească pentru aplicarea noilor obligații de autorizare, raportare și control.

Pentru România și Bulgaria, schimbarea înseamnă un cadru european mai detaliat de supraveghere a pescuitului de șprot și calcan, cu accent pe evidența navelor, monitorizarea capturilor și verificarea provenienței peștelui comercializat.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.