Creșterea prețurilor la energie, riscul unor secete provocate de fenomenul climatic El Niño și costurile tot mai mari ale finanțării amenință să agraveze sărăcia la nivel mondial. Aproximativ 130 de milioane de oameni riscă să ajungă în această situație în acest an, dacă scumpirile la energie și alimente se vor reflecta integral în prețurile plătite de populație, avertizează Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).
Alexander De Croo, administratorul PNUD și fost prim-ministru al Belgiei, atrage atenția că numeroase economii în curs de dezvoltare nu au reușit să își refacă rezervele după pandemia de COVID-19 și sunt obligate să gestioneze crize succesive, cu resurse bugetare tot mai limitate.
Subvențiile la energie pun presiune pe bugetele statelor
Creșterea prețurilor la hidrocarburi, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, a determinat numeroase guverne să introducă subvenții pentru protejarea populației. Măsurile au atenuat impactul scumpirilor, dar au venit cu un cost ridicat pentru bugetele publice.
„Trecem de la o criză la alta; lanțul de șocuri complică situația: este ca și cum ai fi nevoit să-ți repari acoperișul când casa ta arde”, a declarat Alexander De Croo într-un interviu acordat în marja reuniunilor Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale de la Bangkok.
Potrivit șefului PNUD, multe state au fost nevoite să își revizuiască politicile și să reducă ajutoarele, chiar cu riscul apariției unor tensiuni sociale.
Problema este că subvențiile consumă bani care ar putea fi direcționați către sănătate, educație sau investiții în energie regenerabilă. În lipsa unor rezerve financiare suficiente, guvernele sunt puse în situația de a alege între sprijinirea imediată a populației și finanțarea dezvoltării pe termen lung.
130 de milioane de oameni, expuși riscului de sărăcie
Conform estimărilor PNUD, aproximativ 130 de milioane de persoane din întreaga lume riscă să ajungă în sărăcie în acest an dacă majorarea prețurilor la energie și alimente este transferată integral către consumatori.
Asia de Sud și de Est, precum și Africa Subsahariană, se numără printre regiunile cele mai vulnerabile. În aceste zone, scumpirea combustibililor poate majora costurile transportului și producției, în timp ce alimentele mai scumpe reduc puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Direcționarea mai eficientă a subvențiilor, recomandată de Fondul Monetar Internațional, este dificilă în țările care nu dispun de sisteme fiscale și administrative suficient de dezvoltate pentru a identifica rapid persoanele care au cea mai mare nevoie de ajutor.
El Niño amenință recoltele și poate alimenta inflația
Presiunile economice ar putea fi amplificate de fenomenul climatic El Niño, care amenință producția agricolă în Asia, Africa și America Latină.
„Între noiembrie și februarie, sunt foarte probabile perioade prelungite de secetă, care vor avea repercusiuni suplimentare asupra aprovizionării cu alimente și a inflației”, a avertizat De Croo.
Reducerea recoltelor poate diminua oferta de produse agricole și poate împinge prețurile în sus, afectând în special populațiile cu venituri mici, pentru care alimentele reprezintă o parte importantă a cheltuielilor.
Datoriile tot mai scumpe reduc investițiile în dezvoltare
O altă problemă este creșterea costurilor de finanțare, pe fondul dobânzilor mai mari din economiile avansate. Țările în curs de dezvoltare întâmpină dificultăți tot mai mari în accesarea capitalului și trebuie să aloce sume mai ridicate pentru plata datoriilor.
Potrivit PNUD, cheltuielile medii cu dobânzile au ajuns la aproximativ 9,5% din veniturile publice ale acestor state, cel mai ridicat nivel din ultimii 25 de ani și de peste trei ori mai mare decât în țările cu venituri ridicate.
La reuniunile de la Bangkok, De Croo intenționează să încurajeze economiile dezvoltate și instituțiile multilaterale să investească în creștere economică, reziliență și locuri de muncă în țările vulnerabile.
Șeful PNUD susține însă că ajutorul internațional nu poate reprezenta singura soluție. Statele au nevoie de investiții viabile economic, de o guvernanță mai bună și de un mediu care să atragă finanțare. În opinia sa, investițiile în energie regenerabilă pot contribui atât la reducerea vulnerabilității energetice, cât și la limitarea costurilor economice asociate schimbărilor climatice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
