Piața fondurilor deschise locale a crescut de peste patru ori în șapte ani, de la aproximativ 320.000 de investitori în 2019. Creșterea extinde baza de investitori, dar ridică și problema transformării interesului pentru investiții într-un comportament constant, care să reziste perioadelor de volatilitate.
Totodată, reprezentanții industriei spun că următoarea etapă de dezvoltare depinde de investițiile recurente, digitalizare și educație financiară, în timp ce ASF atrage atenția asupra interesului pentru criptoactive.
În acest sens, Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), a declarat în cadrul celei de-a VIII-a ediții a Summitului Administratorilor de Fonduri din România (AAF) că următoarea etapă nu mai ține doar de atragerea de clienți, ci de încurajarea economisirii și investițiilor lunare.
„Dacă în 2019 discutam despre cum putem dezvolta industria fondurilor de investiții, astăzi provocarea este alta: cum transformăm economisirea și investițiile într-un comportament firesc, lunar, la nivelul întregii societăți”, a afirmat Horia Gustă.
În opinia sa, dezvoltarea pieței presupune produse mai accesibile și mai bine înțelese, într-un context în care industria a trecut prin schimbări economice și legislative, iar administratorii au continuat să lanseze fonduri și să participe la tranzacții de consolidare.
Totodată, în cadrul evenimentului a reieșit și faptul că dintre cei peste 1,4 milioane de investitori în fondurile deschise locale, aproximativ 329.000 investesc în fonduri de acțiuni.
ASF avertizează asupra investițiilor în criptoactive
Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a declarat în cadrul summitului că populația României deține criptoactive estimate la aproximativ 12 miliarde de euro, echivalentul a aproape 15% din populație, potrivit estimărilor prezentate de oficial. Acesta a avansat și posibilitatea ca ponderea deținătorilor să ajungă la 27–28% până în 2030.
Avrămescu a comparat valoarea estimată a criptoactivelor cu activele de aproximativ 81 de miliarde de lei ale pieței fondurilor de investiții și a atras atenția asupra riscurilor asociate instrumentelor speculative și asupra nevoii de protecție a investitorilor.
„Investițiile nu înseamnă doar creștere continuă, ci și volatilitate, disciplină și capacitatea de a înțelege riscurile. Tocmai de aceea, educația financiară și protecția investitorilor trebuie să rămână priorități”, a declarat reprezentantul ASF.
Acesta a menționat și randamentele recente ale fondurilor: cele mai performante cinci fonduri din România au înregistrat, în ultimul an, câștiguri cuprinse între 67% și 73%, iar pe un orizont de trei ani randamentele au ajuns la 165–187%. Performanțele trecute nu garantează însă rezultate similare în viitor, iar perioadele de creștere pot fi urmate de corecții.
Investițiile recurente, alternativa la încercarea de a anticipa piața
În cadrul evenimentului, reprezentanții administratorilor de fonduri au insistat asupra importanței investițiilor regulate, care pot reduce presiunea de a identifica momentul optim pentru cumpărare sau vânzare. Mihai Purcărea, președinte și director general al BRD Asset Management, a avertizat că perioadele îndelungate de creștere pot crea așteptări nerealiste în rândul investitorilor.
„Este un fenomen extrem de periculos să fii într-o piață care doar crește”, a afirmat Purcărea, explicând că investitorii pot ajunge să considere randamentele pozitive drept o regulă, fără să ia suficient în calcul riscurile.
La rândul său, Dan Dascăl, director general al BT Asset Management, a evidențiat diferențele dintre investitorii care se retrag atunci când piețele scad, cei care încearcă să valorifice corecțiile și cei care investesc regulat, fără să încerce să anticipeze fiecare mișcare a pieței.
Potrivit acestuia, dezvoltarea industriei depinde și de digitalizarea distribuției, diversificarea produselor și extinderea canalelor prin care fondurile pot ajunge la clienți.
Încrederea în propriile cunoștințe nu înseamnă întotdeauna competență financiară
Prezent de asemenea la eveniment, Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, a pus accentul pe factorii psihologici care influențează relația românilor cu banii. În analiza sa, teama de incertitudine coexistă cu dorința de câștiguri rapide, o combinație care poate descuraja investițiile pe termen lung și poate favoriza deciziile impulsive.
„Percepem imprevizibilul mai degrabă ca pe un pericol decât ca pe o oportunitate, ceea ce explică și reticența față de investițiile care presupun volatilitate și risc. Paradoxal însă, deși ne temem de risc, ne dorim câștiguri rapide”, a declarat Daniel David.
O provocare similară a fost evidențiată de Daniil Navarnov, reprezentant al Amundi, care a prezentat rezultatele studiului global Decoding Investors 2026, realizat în 26 de țări. Potrivit acestuia, doar 44% dintre investitorii chestionați au răspuns corect la trei întrebări financiare de bază, iar în rândul celor care se consideră experți procentul a fost de 30%.
Navarnov a subliniat că extinderea platformelor digitale și a planurilor de investiții recurente în fonduri tranzacționate la bursă (ETF-uri) schimbă comportamentul investitorilor, dar accesul mai simplu la produse nu elimină nevoia de educație financiară. Participanții la summit au indicat, astfel, trei direcții importante pentru dezvoltarea pieței românești: investiții recurente, distribuție digitală și produse adaptate profilului de risc al clienților. Miza este ca numărul mai mare de investitori să se traducă într-o piață mai matură, în care economisirea și investițiile să continue și în perioadele de scădere.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
