România nu duce lipsă de antreprenori cu potențial global, ci de un ecosistem care să le accelereze dezvoltarea. Într-un interviu acordat Forbes România, Linda Rottenberg, cofondatoare și CEO al Endeavor, vorbește despre avantajele competitive ale României și lecțiile pe care le oferă ecosisteme precum Silicon Valley.
Când a fondat Endeavor, în 1997, Linda Rottenberg era convinsă că marii antreprenori ai lumii nu vor veni doar din Silicon Valley. Aproape trei decenii mai târziu, spune că această convingere este mai actuală ca oricând. „Talentul este distribuit uniform în lume, însă oportunitățile, nu. Există fondatori excepționali în Europa Centrală și de Est, America Latină, Africa sau Asia. Ceea ce lipsește este accesul la capital, la comunități antreprenoriale puternice și la oportunități de scalare.”
Din acest motiv, Linda Rottenberg vorbește tot mai puțin despre „piețe emergente” și preferă conceptul Elsewhere – toate ecosistemele aflate în afara marilor centre globale de inovare. În opinia sa, provocarea nu mai este lipsa ambiției. Antreprenorii din România gândesc deja global. Problema este că ecosistemul nu oferă încă resursele necesare pentru ca aceste companii să facă pasul către următorul nivel.
România are două avantaje competitive
Pentru Linda Rottenberg, România pornește cu două atuuri importante: talentul tehnic și mentalitatea internațională. „România produce ingineri și fondatori remarcabili. Vedem companii care dezvoltă soluții competitive la nivel mondial în robotică, inteligență artificială sau software enterprise. În același timp, antreprenorii români înțeleg că nu pot construi un lider global bazându-se exclusiv pe piața locală.”
Exemple precum UiPath, FintechOS, DRUID AI, BibleChat sau Dexory demonstrează că România poate genera companii cu impact internațional. Totuși, spune Rottenberg, prea puțini specialiști aleg să devină antreprenori. „Există foarte mulți ingineri excepționali, însă prea puțini își asumă rolul de fondator. Talentul există, dar nu se transformă suficient de des în companii noi.”
În opinia sa, cercetările Endeavor arată că succesul antreprenorial nu este determinat de un MBA sau de o universitate prestigioasă, ci de experiența acumulată într-un start-up aflat în plină dezvoltare. Tocmai de aceea, ecosistemele performante sunt rezultatul unui efect de multiplicare: foști angajați devin fondatori, apoi investitori și mentori pentru generația următoare.
Rottenberg consideră că inteligența artificială oferă o oportunitate majoră pentru țări precum România. Dacă dezvoltarea modelelor fundamentale este concentrată în Statele Unite și China, adevărata competiție se va muta către aplicațiile construite pentru industrii și probleme specifice. „AI este un instrument, nu destinația. Companiile care vor câștiga sunt cele care rezolvă probleme reale în sănătate, servicii financiare, industrie sau logistică.”
În opinia sa, avantajul României este combinația dintre competențele tehnice și capacitatea fondatorilor de a înțelege probleme concrete din piață. „Nu poți construi o soluție pentru o problemă pe care nu o cunoști. Cele mai valoroase companii pornesc din experiența directă a fondatorilor.” În același timp, avertizează că extinderea internațională nu trebuie confundată cu o expansiune accelerată. „Poți avea o viziune globală încă din prima zi, dar execuția trebuie construită etapizat. Fiecare piață are propriile reguli, iar fondatorii trebuie să fie prezenți acolo unde își dezvoltă afacerea.”
Dincolo de următorul unicorn
Pentru Linda Rottenberg, diferența dintre Silicon Valley și alte ecosisteme nu este dată exclusiv de capital, ci de cultura colaborării. Conceptul pe care Endeavor îl promovează sub numele de Multiplier Effect pleacă de la ideea că succesul unui antreprenor nu se încheie odată cu dezvoltarea propriei companii. El continuă prin investiții, mentorat și sprijin pentru următoarea generație de fondatori. „Dacă analizăm istoria Silicon Valley, observăm că marile companii nu au apărut izolat. Fondatorii au devenit investitori, mentori și parteneri pentru cei care au venit după ei.” Ea amintește comparația dintre Silicon Valley și regiunea Route 128 din jurul Bostonului, care, deși beneficia de universități și companii de top, a pierdut cursa tehnologică deoarece a mizat mai puțin pe colaborare și mai mult pe competiție. „Un ecosistem puternic nu este construit doar de companii valoroase, ci de oameni care reinvestesc experiența și capitalul în următoarea generație.”
În opinia CEO-ului Endeavor, România are una dintre cele mai importante resurse încă insuficient valorificate: diaspora de antreprenori și profesioniști din tehnologie.
Exemplul Greciei arată că dezvoltarea ecosistemului nu presupune întoarcerea definitivă a fondatorilor acasă, ci menținerea unei legături active cu țara de origine. „Mesajul nu este «întoarceți-vă acasă», ci «rămâneți conectați». Investiți în start-upuri locale, deschideți centre de cercetare și dezvoltare, recrutați oameni și împărtășiți experiența acumulată.” În același timp, Rottenberg consideră că România trebuie să profite de interesul tot mai mare al fondurilor internaționale pentru ecosistemele europene, alimentat de succesul unor companii precum Spotify, Klarna, sau Revolut.
Pentru Linda Rottenberg, adevărata provocare nu este apariția încă unui unicorn, ci construirea unui ecosistem care să producă succes în mod repetat. „UiPath a demonstrat că România poate crea o companie globală. Acum este nevoie de încă trei sau patru povești similare. Atunci apare efectul de multiplicare: fondatori care devin investitori, echipe care lansează noi start-upuri, în concluzie, un cerc în care fiecare generație contribuie la succesul generației următoare.”
Mesajul final al cofondatoarei Endeavor este unul simplu: valoarea unui ecosistem nu se măsoară prin evaluarea celui mai mare start-up al său, ci prin capacitatea de a genera noi antreprenori, noi investitori și noi lideri. „Un unicorn este o realizare extraordinară. Dar un ecosistem devine cu adevărat puternic atunci când antreprenorii care au reușit aleg să creeze oportunități și pentru cei care vin după ei.”
„Observ o deschidere naturală către piețele externe. Românii nu ezită să construiască echipe la Londra, în Statele Unite sau în alte centre tehnologice și se adaptează foarte ușor la contexte internaționale.”
