Rusia a solicitat Olandei și altor state extrădarea a nouă oficiali ai Curții Penale Internaționale (CPI), condamnați în lipsă de justiția rusă în decembrie 2025. Printre persoanele vizate se află și președinta instanței de la Haga, Tomoko Akane, decizie care a determinat Japonia să protesteze oficial față de demersul Moscovei.
Cererea a fost transmisă joi de Procuratura Generală a Rusiei, potrivit agenției japoneze Kyodo. Oficialii vizați au fost condamnați în contumacie, în urma procedurilor judiciare inițiate de autoritățile ruse împotriva reprezentanților CPI.
Instituția internațională a emis în martie 2023 un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, pentru presupusa deportare ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Un alt mandat a vizat-o pe Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului.
Reacția Japoniei a venit după ce numele lui Tomoko Akane a apărut pe lista persoanelor pentru care Rusia solicită extrădarea. Guvernul de la Tokyo a calificat cererea Moscovei drept „nejustificată și inacceptabilă”.
Masanao Ozaki, secretar adjunct al executivului nipon, a declarat că Japonia va lua măsuri diplomatice suplimentare și va menține legătura cu CPI și cu celelalte state membre ale instituției.
Demersul Rusiei are loc într-un context de tensiuni tot mai mari în jurul Curții Penale Internaționale, care se confruntă și cu presiuni din partea Statelor Unite. Administrația președintelui Donald Trump a anunțat în august sancțiuni împotriva unor membri ai instanței, inclusiv împotriva lui Akane.
Washingtonul susține că CPI și-a depășit atribuțiile prin anchetarea unor cetățeni ai unor state care nu au acceptat jurisdicția sa. Secretarul de stat american Marco Rubio a criticat, de asemenea, demersurile instanței privind cetățeni israelieni.
În noiembrie 2024, CPI a emis un mandat de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu, acuzat de crime de război în legătură cu războiul din Fâșia Gaza.
Curtea Penală Internațională, cu sediul la Haga, judecă persoane acuzate de genocid, crime de război, crime împotriva umanității și crimă de agresiune. Rusia și Statele Unite nu sunt state părți la Statutul de la Roma, tratatul care stă la baza funcționării instanței.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
