Piața de proiectare de arhitectură din România a crescut de la sub 30 de milioane de euro în 2001 la peste 300 de milioane de euro în 2026, potrivit unui comunicat al filialei București a Ordinului Arhitecților din România (OAR).
La 25 de ani de la înfiinţarea OAR, filiala Bucureşti reuneşte 4.788 de arhitecţi activi, aproximativ o treime dintre arhitecţii din România şi cea mai mare comunitate profesională de profil din ţară, față de 2001 când filiala număra doar 1.290 de membri.
În România activează în prezent între 3.500 şi 4.000 de birouri de arhitectură, de la studiouri de mici dimensiuni până la businessuri consolidate. Dacă în 2001 un birou de arhitectură depăşea rareori 1 milion de euro cifră de afaceri, liderii pieţei ajung în prezent la 3 – 6 milioane de euro pe an, iar primele zece birouri cumulează venituri de 20 – 30 de milioane de euro.
Arhitecții vor o reformare a profesiei
Profesiei de arhitect îi lipseşte unitatea şi nu este suficient de bine poziţionată în piaţă, în acord cu importanţa şi potenţialul său, este de părere Sergiu Petrea, președintele filialei București a OAR.
Acesta a precizat că reprezentanţii breslei îşi propun să se implice mai mult în relaţia cu administraţia publică, cu instituţiile partenere, să realizeze o reformare a profesiei bazată pe audit pentru diverse aspecte.
Sergiu Petrea a informat că filialele Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Transilvania au încheiat, joi, un protocol, având în vedere că istoria recentă a arătat că au aceleaşi probleme la nivel de poziţionare în relaţia cu administraţia, cu societatea şi în gestionarea numărului mare de membri. „Cred că trebuie să fim mai fermi în a fi mai responsabili profesional, în a apăra ideea de oraş în faţa elementelor care încearcă să producă randament, sacrificând din calitate, trebuie să combatem arhitectura care împachetează frumos nişte metri pătraţi doar pentru a fi uşor vandabili”, a subliniat Sergiu Petrea.
