Perioada banilor ieftini, care a permis guvernelor să își finanțeze mai ușor deficitele și să amâne ajustările bugetare, se apropie de sfârșit. Șefa Fondului Monetar Internațional (FMI), Kristalina Georgieva, le cere statelor puternic îndatorate să își reducă dezechilibrele fiscale, în condițiile în care datoria publică mondială se îndreaptă spre niveluri care nu au mai fost întâlnite de la perioada de după Al Doilea Război Mondial.
Vorbind miercuri la Singapore, înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale de săptămâna viitoare, la Bangkok, Georgieva a avertizat că guvernele nu se mai pot baza pe creșterea economică pentru a rezolva problemele acumulate în finanțele publice.
„Nu ne mai putem baza doar pe rate mai ridicate de creștere pentru a rezolva problemele fiscale”, a declarat șefa FMI.
Datoria mondială poate depăși 100% din PIB
Potrivit Georgievei, datoria publică globală se apropie de nivelurile atinse după cel de-Al Doilea Război Mondial și ar putea depăși 100% din PIB înainte de 2030.
Cele mai mari economii dezvoltate sunt, în opinia șefei FMI, principala sursă a acumulării datoriei. În aceste condiții, instituția internațională solicită guvernelor cu grad ridicat de îndatorare să prezinte planuri credibile de consolidare fiscală pe termen mediu.
„Spațiul fiscal cere cu disperare să fie refăcut”, a spus Georgieva, subliniind că ajustarea bugetară devine cu atât mai dificilă cu cât costurile de finanțare sunt deja în creștere.
Randamentele obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani din SUA, Germania și Japonia au ajuns la cele mai ridicate niveluri din 2007, 2009 și, respectiv, 1996.
Banii împrumutați devin tot mai scumpi
Creșterea randamentelor obligațiunilor înseamnă costuri mai mari pentru guvernele care trebuie să refinanțeze datoriile existente sau să contracteze noi împrumuturi.
În acest context, perioada în care statele puteau compensa deficitele ridicate prin dobânzi foarte mici și creștere economică solidă devine tot mai dificil de repetat.
FMI pledează pentru o disciplină mai strictă a cheltuielilor publice și pentru refacerea rezervelor fiscale, astfel încât guvernele să dispună de spațiu de manevră atunci când economia este lovită de noi șocuri.
Georgieva susține dobânzi mai ridicate
Pe frontul monetar, Georgieva a apreciat drept „extrem de potrivite” recentele majorări de dobândă efectuate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.
În opinia sa, pentru multe economii ar putea fi necesară în continuare o orientare „prudent restrictivă” a politicii monetare.
Recomandarea vine într-un moment complicat pentru băncile centrale. Economia mondială este influențată simultan de presiunea inflaționistă generată de energia scumpă și de impulsul economic venit din investițiile masive în inteligență artificială.
Petrolul, mult peste estimările FMI
Unul dintre cele mai importante riscuri pentru economia mondială este reprezentat de prețurile energiei.
Petrolul se tranzacționează în jurul valorii de 100 de dolari pe baril, potrivit Georgievei, cu mult peste nivelul de 89 de dolari pe baril utilizat de FMI în prognozele sale din iulie.
La acel moment, Fondul estima o creștere a economiei mondiale de 3% în 2026 și de 3,4% în 2027.
Georgieva a avertizat însă că efectele energiei scumpe ar putea persista chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia într-un timp relativ scurt.
„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia în curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o perioadă”, a spus șefa FMI.
Inteligența artificială poate accelera economia
În paralel cu șocul energetic, economia mondială beneficiază de un impuls puternic generat de investițiile în inteligență artificială.
„Iubiți-o, urâți-o sau temeți-vă de ea, inteligența artificială este aici”, a declarat Georgieva, descriind AI drept un factor care devine rapid esențial pentru poziția țărilor în economia mondială.
Dacă este implementată eficient, tehnologia ar putea majora ritmul de creștere al economiei globale cu până la 0,5 puncte procentuale pe an, estimează FMI.
Pe parcursul unui deceniu, efectul cumulat ar putea echivala cu adăugarea unei economii de dimensiunea ASEAN la economia mondială.
Boom-ul AI vine însă cu riscuri
Investițiile masive în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale nu sunt însă lipsite de riscuri.
Georgieva a avertizat că boom-ul construcției infrastructurii pentru AI are un efect inflaționist, iar volumul investițiilor raportat la dimensiunea economiei ar putea ajunge să depășească valurile istorice de investiții în căi ferate, rețele electrice și telecomunicații.
O eventuală dezamăgire a investitorilor în ceea ce privește randamentele investițiilor în AI s-ar putea transforma într-un „șoc cu efecte de amploare”.
FMI atrage atenția și asupra altor riscuri asociate tehnologiei, de la pierderea unor locuri de muncă și atacuri cibernetice până la posibilitatea ca modelele de inteligență artificială foarte avansate să devină dificil de controlat.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
