Inteligența artificială face posibile, pentru prima dată, companii care funcționează fără niciun angajat. Dar cine își asumă răspunderea pentru ele? Pe această tensiune s-a construit dialogul dintre Sabin Dima, Founder & CEO humans.ai, și Andrada Morar, VP Customer Experience, Global Partnerships & Tech Alliances la UiPath, la Forbes Business Bridges 2026, evenimentul organizat de Forbes România la Forbes on Fifth, în New York.
Dima a investit recent într-un startup cu un nume programatic, Zero Humans. „Ce mă fascinează la această lume nouă este faptul că, pentru prima dată, poți crea o companie fără niciun om”, a spus fondatorul humans.ai. „Mă uit la această tehnologie cu care, pentru prima dată, poți atinge imposibilul din perspectivă economică. Dacă acest cost ajunge aproape la zero, înseamnă că vom avea pentru prima dată modele de business care înainte erau imposibile”, a explicat Sabin Dima.
Andrada Morar a pus limita acolo unde încep reglementările. „Când te gândești la industriile reglementate, cred că zero oameni ar fi exclus din start. Trebuie să existe în continuare un om care să-și asume răspunderea”, a spus reprezentanta UiPath.
„Nu mai lucrezi într-un experiment sau într-un sandbox. Folosești aceste tehnologii pentru rezultate de business. Nimeni nu merge în fața boardului să spună că a automatizat 200 de procese”, a explicat Morar. Punctul de plecare sănătos, în opinia sa, nu este întrebarea ce se poate automatiza, ci ce problemă de business trebuie rezolvată. Iar problemele se mișcă. „În orice companie, mică sau mare, un proces nu este ceva ce definești o dată și rămâne așa, pentru că oamenii pleacă, companiile cresc, software-ul se înlocuiește”, a spus Andrada Morar. UiPath lucrează la agenți care analizează procesele unei companii la nivel de ansamblu și identifică unde pot fi complet regândite sau chiar eliminate.
Dima vede o variantă mai radicală, în loc să adapteze companiile vechi, AI permite construirea unora noi de la zero. A dat exemplul unui operator telecom, al cărui activ real este licența, valorificată astăzi cu mii de angajați, și care ar putea fi reconstruit cu o cu totul altă structură.
Discuția s-a mutat apoi pe antreprenorii români și piața americană. Morar, care revine des în țară, a lăudat cunoștințele tehnice de la București, dar și din Cluj și din alte orașe. A identificat însă și un reflex care îi ține pe loc. „Ce am văzut la companiile românești este multă modestie. Acel «sunt abia la început, sunt în România, nu în Silicon Valley»”, a observat ea.
Exemplul pe care l-a dat este chiar fondatorul UiPath. „Daniel nu a construit niciodată o companie pentru piața românească. A urcat într-un avion și a mers în India, apoi în Japonia, care e încă una dintre cele mai dificile piețe. Pentru noi a devenit una dintre cele mai puternice, pentru că am fost acolo și am rezolvat problema pe care o avea piața. Dacă pornești cu mentalitatea potrivită, construind o companie globală și fără să te limitezi la piața europeană doar pentru că e confortabil, ești deja cu un pas înainte”, a spus Andrada Morar.
Dima a mers mai departe și a susținut că drumul spre America e mai simplu decât pare. „Statele Unite au o mulțime de probleme și bugetul pentru ele. Piața americană îți oferă și problemele, și soluțiile. E ridicol, dar e foarte ușor pentru un antreprenor român să creeze un startup care să deservească piața americană”, a afirmat el.
Pentru UiPath, provocarea următoare vine din aglomerarea pieței. Tot mai mulți furnizori promit același lucru, iar clienții au nevoie să vadă diferențele de sub capotă. „Nimeni nu se gândește la furnizorul de tehnologie izolat. Se gândesc la problema pe care trebuie să o rezolve și la ce trebuie să arate boardului când vine vorba de investiția în AI. Așa se iau deciziile”, a explicat Morar.
