Confirmarea ratingului României de către S&P la BBB- este o veste bună, dar trebuie citită cu luciditate, consideră Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), într-un dialog la cald cu Forbes România după decizia S&P. România a evitat ieșirea din categoria investițională într-unul dintre cele mai tensionate momente politice din ultimii ani, însă perspectiva negativă rămâne, iar mesajul agenției este, în opinia sa, limpede: „încrederea a fost prelungită, nu reînnoită”.
Ce spune, de fapt, această decizie
Jakubowicz consideră că agenția a avut argumente pentru menținerea ratingului, iar unul dintre acestea este evoluția execuției bugetare. Datele Ministerului Finanțelor indică un deficit bugetar de 2,89% din PIB după primele opt luni, cu aproximativ 31% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut.
„Ajustarea fiscală a continuat chiar și sub un guvern interimar, iar acest lucru a contat”, spune președintele AAFBR.
În opinia sa, însă, decizia S&P trebuie privită mai degrabă ca o evaluare a rezultatelor obținute până acum decât ca o confirmare că problemele fiscale ale României au fost rezolvate.
„Criteriul de evaluare a fost formulat explicit încă din primăvară. S&P a precizat că nu evaluează politica propriu-zisă, ci felul în care evoluțiile politice influențează elaborarea și aplicarea politicilor publice, iar ratingul poate intra sub presiune dacă un blocaj de durată ar împiedica reducerea deficitelor în 2027. Cu alte cuvinte, agenția a acordat credit rezultatelor din 2026. Sub semnul întrebării rămâne capacitatea statului de a le continua”, afirmă Jakubowicz.
Macroeconomia, între consolidare fiscală și stagnare
Președintele AAFBR atrage atenția că ajustarea fiscală are loc într-un moment în care economia românească nu oferă un sprijin consistent. În semestrul I din 2026, PIB-ul s-a redus cu 0,7% față de semestrul I 2025 pe seria brută (-1,6% pe seria ajustată sezonier), iar prognoza de primăvară a Comisiei Europene indica pentru România o creștere de doar 0,1% în 2026, estimare preluată și de Guvern.
„Consolidarea bugetară are un cost vizibil în economia reală”, spune Jakubowicz.
O altă vulnerabilitate importantă, în analiza sa, este finanțarea externă. Investițiile străine directe au însumat 1,127 miliarde de euro în primele șapte luni din 2026, față de 4,915 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 77%.
„Vulnerabilitatea cea mai serioasă rămâne finanțarea externă. Investițiile străine directe au însumat 1,127 miliarde euro în primele șapte luni din 2026, față de 4,915 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025, o scădere de 77%. Estimările Fitch arată că intrările nete de investiții străine directe acoperă doar 26% din deficitul extern. Diferența se acoperă prin datorie, iar datoria devine tot mai scumpă”, afirmă el.
Jakubowicz estimează că, pe termen scurt, reconfirmarea ratingului poate reduce parțial presiunea de pe piețele financiare, atât pe cursul valutar, cât și pe piața titlurilor de stat. El nu anticipează însă o revenire rapidă a cursului la nivelurile din septembrie.
„Pe termen scurt, confirmarea ratingului ar trebui să calmeze parțial piața valutară și cea a titlurilor de stat. Nu mă aștept la o revenire rapidă a cursului la nivelurile din septembrie. Mă aștept la o volatilitate ridicată până la investirea unui guvern cu puteri depline”, arată președintele AAFBR.
În ceea ce privește dobânzile, președintele AAFBR consideră că spațiul pentru o relaxare a politicii monetare rămâne redus.
„Un leu depreciat și un risc de rating nerezolvat fac puțin probabilă o reducere a dobânzii de politică monetară în toamnă. BNR estimează o inflație de 6,1% în decembrie 2026 și de 3,4% în decembrie 2027, însă deprecierea recentă adaugă un risc suplimentar în sus, prin prețurile de import”, spune Jakubowicz.
„Menținerea ratingului este un credit de încredere, nu o diplomă”
Din perspectiva lui Jakubowicz, reconfirmarea calificativului nu ar trebui interpretată ca o încheiere a perioadei de risc pentru România. El consideră că principala problemă care rămâne de rezolvat este predictibilitatea instituțională și capacitatea autorităților de a continua măsurile de consolidare fiscală.
„Să fim lucizi și să temperăm euforia. Ajustarea fiscală a continuat, iar cifrele o confirmă. Ceea ce îi lipsește României astăzi este predictibilitatea instituțională. Criza politică are deja un preț, plătit prin leul aflat la minim istoric și prin cea mai scumpă finanțare din Uniunea Europeană”, afirmă președintele AAFBR.
El consideră că ratingul menținut de S&P reprezintă, în acest moment, mai degrabă o fereastră de timp pentru ca România să demonstreze că poate continua ajustarea fiscală.
„Menținerea ratingului este un credit de încredere, nu o diplomă. Agențiile au evaluat capacitatea unei majorități de a vota și de a aplica un buget credibil, iar numele premierului va conta doar în măsura în care aduce această majoritate.”
În opinia sa, adevăratul test va fi reprezentat de bugetul pentru anul 2027 și de capacitatea viitorului guvern de a-l pune în aplicare. „Examenul real este bugetul pe 2027. Iar acest examen nu îl dau agențiile de rating. Îl dă clasa politică, în fața unei economii care nu își mai permite încă o amânare”, conchide Jakubowicz.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
