Programul de Guvernare 2026-2028 include pe lista priorităților din energie finalizarea Unităților 3 și 4 de la Cernavodă, proiectul Tarnița-Lăpuștești și primele concesiuni eoliene offshore în Marea Neagră.
Documentul propune o schimbare de abordare: dezvoltarea simultană a capacităților de producție, stocare și transport al energiei, în paralel cu modernizarea infrastructurii și restructurarea mecanismelor de sprijin. În contextul electrificării accelerate a economiei și al obiectivelor europene de decarbonizare, programul propune creșterea producției interne și reducerea dependenței de importuri printr-un mix care include gaze naturale, energie nucleară, hidroenergie, stocare și surse regenerabile.
Cea mai importantă promisiune privește sectorul nuclear. Guvernul își asumă adoptarea unei decizii finale de investiție pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, cu finanțarea asigurată, în timp ce proiectul de retehnologizare a Unității 1 rămâne una dintre investițiile-cheie ale perioadei. Dacă vor fi implementate conform calendarului, aceste proiecte ar urma să redefinească structura producției de energie electrică din România în următoarele decenii.
În privința stocării energiei, programul menționează proiectele Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz și propune susținerea acestora prin contracte pentru diferență. În aceeași logică, finanțarea publică pentru noile capacități de stocare în baterii va fi condiționată de furnizarea efectivă de servicii pentru sistemul energetic.
O schimbare apare și în modul în care statul intenționează să sprijine investițiile. În locul evaluării ex-ante și al promisiunilor de dezvoltare, autoritățile propun ca sprijinul să fie acordat în funcție de capacitatea efectiv pusă în funcțiune, măsură care urmărește eliminarea proiectelor speculative și accelerarea celor aflate într-un stadiu avansat de dezvoltare.
Documentul propune, de asemenea, prioritizarea racordării proiectelor mature și introducerea unor garanții financiare pentru rezervarea capacităților de conectare, într-un moment în care mii de megawați de proiecte regenerabile așteaptă acces la infrastructura energetică.
Strategia energetică include și o schimbare de ritm în ceea ce privește renunțarea la cărbune. Spre deosebire de abordările anterioare, retragerea capacităților existente ar urma să fie corelată cu punerea în funcțiune a unităților care le înlocuiesc. În acest context, restructurarea Complexului Energetic Oltenia rămâne una dintre cele mai sensibile componente ale tranziției energetice.
Pe frontul regenerabilelor, documentul propune lansarea primei proceduri de concesionare pentru proiecte eoliene offshore în Marea Neagră. Dezvoltarea acestui sector ar putea deschide o nouă etapă pentru piața locală de energie, după succesul investițiilor în fotovoltaic și eolian onshore din ultimii ani.
Programul pune accent și pe infrastructura energetică. Sunt prevăzute extinderea interconectărilor transfrontaliere, consolidarea rolului României în Coridorul Vertical și Coridorul Verde, generalizarea contorizării inteligente și modernizarea rețelelor de termoficare din marile orașe cu fonduri europene.
Pentru consumatori, programul propune înlocuirea mecanismelor generale de plafonare cu scheme de sprijin țintite în funcție de venit, aplicate direct pe factură și extinse inclusiv la gazele naturale. În același timp, prosumatorii și comunitățile energetice ar urma să beneficieze de un cadru legislativ mai simplu și mai predictibil.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
