Creșterea puternică a prețurilor gazelor naturale schimbă din nou calculele producătorilor europeni de electricitate. Centralele pe cărbune și lignit au redevenit, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze, iar producătorii de energie ar putea majora în următoarele șase luni producția pe bază de cărbune cu aproximativ 25%, pentru a compensa un declin similar al producției pe gaze.
Fenomenul arată însă și limitele tranziției energetice europene. După ani de închideri de centrale pe cărbune, capacitatea disponibilă pentru o revenire rapidă la acest combustibil este mult mai redusă. Astfel, chiar dacă economia favorizează temporar cărbunele, sistemul energetic european nu mai dispune de aceeași flexibilitate ca în urmă cu un deceniu.
Gazul trece pragul de 80 de euro/MWh
Presiunile asupra pieței europene de gaze au crescut după blocarea livrărilor de gaz natural lichefiat prin Strâmtoarea Ormuz, pe fondul conflictului dintre Iran și SUA. Prețurile europene de referință au depășit în septembrie 80 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.
Scumpirea gazului modifică direct competitivitatea centralelor electrice care utilizează acest combustibil. Începând cel puțin din 2024, centralele pe cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze, potrivit datelor ICIS.
Este o schimbare importantă pentru piața europeană. În ultimii ani, gazul a fost considerat combustibilul de tranziție care putea înlocui treptat cărbunele, datorită emisiilor mai reduse și flexibilității centralelor pe gaze. Creșterea costurilor gazului a inversat însă, cel puțin temporar, avantajul economic.
Europa a închis deja mare parte din centralele pe cărbune
Problema este că producătorii europeni nu mai pot reveni la cărbune la aceeași scară ca în trecut.
Ponderea cărbunelui în producția de electricitate a Uniunii Europene a scăzut de la peste o treime în 1990 la doar 9,2% în 2025, potrivit Eurostat. Centralele au fost închise pe fondul politicilor de decarbonizare, al extinderii energiei regenerabile și al costurilor asociate emisiilor de carbon.
În consecință, o parte importantă din capacitatea care ar fi putut fi activată în cazul unei crize a gazelor a dispărut.
Cărbunele rămas în sistem poate deveni mai profitabil, dar acest lucru nu înseamnă automat că producția poate crește în aceeași proporție. Unele centrale sunt vechi, altele funcționează doar sezonier, iar o parte dintre capacitățile retrase nu mai pot fi repornite rapid.
Germania, principalul exemplu
Germania ilustrează cel mai clar această situație. Cea mai mare piață europeană de electricitate și unul dintre principalii consumatori de gaze se bazează din nou într-o măsură mai mare pe centralele pe cărbune atunci când condițiile de piață favorizează acest combustibil.
Potrivit Veyt, producția de electricitate pe bază de cărbune din Germania ar urma să ajungă în trimestrul al patrulea aproape de limita practică a centralelor rămase în funcțiune. Ar fi cel mai ridicat nivel trimestrial înregistrat vreodată pentru capacitatea disponibilă actuală.
Datele indică astfel că problema nu mai este doar dacă producția pe cărbune este profitabilă, ci dacă există suficiente centrale disponibile pentru a răspunde unei creșteri suplimentare a prețurilor gazelor.
Germania are și o vulnerabilitate suplimentară după închiderea ultimei centrale nucleare în 2023. Eliminarea energiei nucleare a redus numărul surselor capabile să asigure producție constantă atunci când energia regenerabilă nu este suficientă.
Regenerabilele nu pot acoperi toate golurile
Extinderea energiei solare și eoliene reduce dependența Europei de combustibilii fosili, însă producția acestora este dependentă de condițiile meteorologice.
În perioadele cu vânt slab sau cu producție solară redusă, în special în timpul iernii, sistemul are nevoie de capacități care să poată fi pornite sau ajustate pentru a acoperi diferența dintre producție și consum.
În aceste momente, centralele pe gaze și cărbune rămân importante pentru echilibrarea sistemului.
Paradoxul este că Europa încearcă să reducă simultan utilizarea cărbunelui și dependența de gaz, în timp ce necesarul de capacități flexibile rămâne ridicat. Bateriile, interconexiunile și dezvoltarea stocării pot reduce această vulnerabilitate, însă nu elimină imediat nevoia centralelor convenționale.
Cărbunele poate rămâne mai ieftin decât gazul
Analiștii estimează că avantajul economic al cărbunelui în producerea electricității ar putea persista pe parcursul anului viitor și chiar până în martie 2028.
Prețurile contractelor de gaze cu livrare în anii următori indică faptul că traderii se așteaptă ca problemele de aprovizionare să continue. În acest scenariu, centralele pe cărbune rămase în funcțiune ar putea beneficia de o perioadă mai lungă de utilizare.
Pentru Europa, situația scoate însă în evidență o vulnerabilitate structurală: tranziția energetică a redus capacitatea de rezervă a sistemului înainte ca sursele regenerabile și soluțiile de stocare să poată prelua integral rolul centralelor convenționale.
Astfel, scumpirea gazelor nu înseamnă neapărat o revenire a cărbunelui în Europa, ci mai degrabă o utilizare mai intensă a capacităților pe cărbune care au supraviețuit tranziției. Iar dacă prețurile gazelor rămân ridicate, limita acestei strategii va fi stabilită nu de rentabilitate, ci de numărul tot mai mic de centrale disponibile.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
