Modelul economic de convergență care a susținut dezvoltarea României în ultimele decenii și-a epuizat mare parte din potențial, consideră Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În opinia sa, următoarea etapă de creștere trebuie să se bazeze pe investiții, productivitate, inovare și valoare adăugată. Într-un interviu acordat Forbes România, Mihaela Bîtu vorbește, printre alatele, despre direcția în care ar trebui să meargă economia românească, schimbările necesare în următorul deceniu, percepția investitorilor străini și implicațiile unei eventuale retrogradări a ratingului suveran.
Modelul care a susținut convergența României și-a epuizat potențialul
Astfel, pentru Mihaela Bîtu, România se află într-un moment în care trebuie să își definească următoarea etapă de dezvoltare, după modelul de convergență care a permis recuperarea rapidă a unor decalaje față de economiile dezvoltate ale Europei.
„ Unde se află România în tranziția către un nou model de creștere? Este o întrebare esențială, dar care nu are încă un răspuns clar. Ca să știi unde te afli pe un drum, trebuie să știi mai întâi destinația. Iar România nu și-a definit încă destinația economică pentru următorii 10-15 ani”, spune CEO-ul ING Bank România.
În viziunea sa, o astfel de strategie are nevoie de stabilitate politică, de un dialog mai consistent între mediul public și cel privat și, mai ales, de continuitate dincolo de ciclurile electorale.
„Pentru asta, avem nevoie de stabilitate politică, de dialog real între mediul public și cel privat și de un plan de țară asumat dincolo de ciclurile electorale. Fără o viziune comună, riscăm să ne ancorăm în prezent, fără să construim viitorul”, afirmă Bîtu.
Ea consideră că modelul care a susținut convergența României nu mai poate reprezenta singur baza următorului salt economic.
„Știm cu certitudine că modelul economic de convergență, care ne-a adus până aici, și-a epuizat mare parte din potențial. Creșterea bazată pe costuri competitive, consum, import de tehnologie și capital ne-a ajutat să recuperăm rapid decalaje față de economiile dezvoltate ale Europei. Următorul salt de dezvoltare trebuie să vină din investiții în domenii strategice, din productivitate, inovare și valoare adăugată”, spune CEO-ul ING România.
Bîtu consideră că România are deja o parte importantă dintre resursele necesare pentru această schimbare, dar că problema este transformarea lor în avantaje competitive care să poată fi susținute pe termen lung.
„România are multe dintre ingredientele necesare, însă marea provocare este să le transformăm în avantaje competitive durabile și în proiecte coerente, care să fie implementate cu consecvență de-a lungul anilor care urmează”, arată ea.
În acest context, Bîtu leagă tranziția către un nou model economic de existența unui proiect de țară care să nu depindă de schimbările politice.
„În opinia mea, adevărata tranziție va începe atunci când vom avea un proiect de țară asumat pe termen lung și suficient de puternic încât să supraviețuiască schimbărilor politice. Atunci vom putea spune nu doar unde vrem să ajungem, ci și unde ne aflăm pe acest drum”, afirmă Mihaela Bîtu.
Importanța disciplinei fiscale, a educației și a proiectelor strategice
Când vorbește despre schimbările necesare în următorii zece ani, Bîtu pune pe primul loc disciplina politicilor economice și fiscale. Ea avertizează că stabilitatea macroeconomică poate fi construită în perioade lungi, dar pierdută într-un timp mult mai scurt.
„Voi începe cu un lucru poate mai puțin spectaculos, dar fundamental: responsabilitatea și disciplina în politicile economice și fiscale. Stabilitatea macroeconomică se construiește în ani și se poate pierde în câteva luni. De aceea, responsabilitatea trebuie să devină o constantă a politicilor publice, nu o măsură temporară”, spune CEO-ul ING România.
Bîtu consideră că România trebuie să evite repetarea derapajelor fiscale asociate ciclurilor electorale și să continue eforturile de reducere a deficitului prin disciplină bugetară și reforme structurale.
„Nu ne mai putem permite derapaje fiscale asociate ciclurilor electorale. În ultimul an, au fost luate măsuri dificile care au redus deficitul bugetar. Acest efort trebuie consolidat în anii următori prin disciplină bugetară și implementarea reformelor structurale necesare, în paralel cu măsuri de stimulare a activității economice”, afirmă ea.
A doua prioritate identificată de CEO-ul ING România este educația, într-un moment în care tehnologia și inteligența artificială modifică rapid cerințele de pe piața muncii.
„A doua mare prioritate este educația. Este necesară o transformare profundă a modului în care pregătim generațiile viitoare. Trăim într-o perioadă în care tehnologia și inteligența artificială evoluează într-un ritm fără precedent. În acest context, un model educațional bazat predominant pe acumularea de informații devine din ce în ce mai puțin relevant”, explică Mihaela Bîtu.
Mai mult, în locul accentului pus predominant pe acumularea de informații, ea pledează pentru dezvoltarea capacității de adaptare, colaborare și gândire critică.
„Copiii noștri vor avea nevoie, înainte de toate, de capacitatea de a gândi critic, de a colabora și de a se adapta. Trebuie să îi învățăm nu doar ce să știe, ci mai ales cum să învețe. Abilitatea de a învăța și de a te reinventa va fi probabil cea mai valoroasă competență”, spune Bîtu.
A treia direcție pe care o indică este concentrarea resurselor în jurul unor domenii și proiecte strategice, în care România poate construi avantaje competitive.
„A treia direcție este definirea clară a avantajelor competitive ale României și concentrarea resurselor în jurul unor proiecte strategice de țară. România are oportunități semnificative în energie, infrastructură, agricultură, tehnologie și producție industrială”, arată CEO-ul ING România.
În acest calcul intră și poziția geografică a României, infrastructura și accesul la piața europeană, pe care Bîtu le vede drept elemente ce pot susține atragerea unor investiții noi.
„Poziția noastră geografică, împreună cu o infrastructură bună, ne poate sprijini poziționarea ca hub regional logistic și comercial, iar accesul la energie competitivă și la piața europeană ne poate face o destinație atractivă pentru investiții în industrii tradiționale, dar și în noi tehnologii”, spune ea.
Întârzierea acestor schimbări ar putea avea, în opinia sa, efecte care depășesc ritmul de creștere al economiei, prin pierderea unor investiții, talente și oportunități.
„Dacă aceste schimbări întârzie, riscul nu este doar o rată de creștere mai redusă. Riscăm să pierdem investiții, talente și oportunități într-un moment în care lumea se transformă accelerat. În următorii zece ani, succesul României nu va depinde atât de resursele pe care le are, cât de disciplina cu care le folosește și de capacitatea de a pregăti oamenii pentru o lume care se schimbă rapid”, afirmă Bîtu.
Investitorii străini cer mai multă predictibilitate
În ceea ce privește percepția investitorilor străini, Bîtu pornește de la faptul că România păstrează o serie de avantaje importante, dar spune că standardele după care este evaluată piața locală au devenit mai ridicate.
„România continuă să fie privită ca o piață atractivă. Avem avantaje care rămân greu de ignorat: resurse umane de calitate, apartenența la Uniunea Europeană, accesul la fonduri europene, o poziție geografică strategică, un sector tehnologic competitiv și oportunități importante în infrastructură, energie, industrie și agricultură”, spune CEO-ul ING România.
Diferența față de anii anteriori este dată, în opinia sa, de criteriile suplimentare pe care investitorii le iau în calcul atunci când decid unde să aloce capital.
„Ce s-a schimbat este însă nivelul de exigență al investitorilor. Dacă în trecut era suficient să oferim costuri competitive și perspective solide de creștere, astăzi investitorii analizează mult mai atent calitatea mediului de afaceri. Se uită la predictibilitatea fiscală, la viteza cu care se implementează reformele, la eficiența administrației, la infrastructură, la disponibilitatea forței de muncă, pe lângă eventualele stimulente fiscale sau de altă natură”, explică Bîtu.
În același timp, CEO-ul ING România vede o combinație de oportunități și semnale de deteriorare a percepției asupra competitivității României.
„În acest context, semnalele sunt mixte. Pe de o parte, România continuă să beneficieze de oportunități importante și de perspective de dezvoltare pe termen lung. Pe de altă parte, scăderea investițiilor străine directe (FDI) și rezultatele Business Sentiment Index publicate de Foreign Investors Council indică o deteriorare a percepției asupra competitivității României”, afirmă ea.
Mihaela Bîtu indică de asemenea și rezultatele sondajului Foreign Investors Council, potrivit cărora aproape jumătate dintre companiile participante consideră că România a pierdut teren în competiția pentru investiții în raport cu alte state din regiune. Printre problemele menționate se află birocrația, lipsa de predictibilitate și povara administrativă și fiscală.
În același timp, spune ea, rezultatele sondajului oferă și un motiv pentru o perspectivă mai echilibrată asupra situației.
„Există, însă, și motive de optimism. Peste jumătate dintre companiile participante la sondaj anticipează o creștere a afacerilor în perioada următoare, ceea ce arată că investitorii continuă să creadă în potențialul economiei românești. Întrebarea nu este dacă România are oportunități, ci dacă reușește să le transforme suficient de repede în proiecte concrete și într-un avantaj competitiv durabil”, consideră Bîtu.
Competiția pentru capital nu se mai poartă însă doar la nivel regional, iar România trebuie să țină cont de faptul că investitorii pot compara astăzi piețe din întreaga lume, argumentează CEO-ul ING România.
„În realitate, competiția pentru capital s-a schimbat fundamental. România nu mai concurează doar cu țările din regiune, ci cu toate economiile care încearcă să atragă investiții în energie, tehnologie, industrie și infrastructură. Capital există. Dar el merge către țările care oferă nu doar potențial, ci și încredere”, spune Bîtu.
Ratingul de țară și costul credibilității
În privința riscului unei retrogradări din partea S&P, Bîtu evită să avanseze o probabilitate sau să anticipeze decizia agenției. Ea consideră însă că evoluția parametrilor macroeconomici, stabilitatea politică și credibilitatea continuării consolidării fiscale vor fi esențiale.
„Nu aș încerca să anticipez decizia unei agenții de rating și nici să îi atribui o probabilitate. Așa cum știm, evaluarea depinde de evoluția parametrilor macroeconomici, de stabilitatea politică și, mai ales, de credibilitatea continuării politicilor de consolidare fiscală și a implementării de reforme structurale pe termen mediu”, spune CEO-ul ING Bank România.
Bîtu subliniază că o eventuală coborâre sub pragul investment grade ar avea implicații care s-ar extinde dincolo de finanțarea statului, prin efectele asupra bazei de investitori, cursului de schimb și costului capitalului.
„România se află astăzi la limita inferioară a categoriei investment grade, cu perspectivă negativă. O eventuală retrogradare sub pragul investment grade ar avea efecte care depășesc cu mult sectorul public. Ar reduce baza de investitori eligibili pentru activele românești, ar pune presiune pe cursul de schimb, ar crește prima de risc solicitată de piețe și, implicit, costurile de finanțare ale statului”, explică ea.
Legătura dintre costul de finanțare al statului și cel al economiei în ansamblu este descrisă de Mihaela Bîtu printr-o comparație simplă.
„Într-o economie, costul capitalului funcționează ca un sistem de vase comunicante: atunci când crește pentru stat, efectele se propagă în întreaga economie”, spune CEO-ul ING România.
În final, Bîtu mută accentul de la momentul punctual al revizuirii ratingului către problema mai largă a credibilității economice a României și a consecvenței politicilor publice.
„Dincolo de presiunea și anxietatea generată de momentele de revizuire a ratingului, trebuie să înțelegem că ceea ce contează este să construim credibilitate prin consecvență: consolidare fiscală, implementarea reformelor asumate, utilizarea eficientă a fondurilor europene și menținerea unui cadru predictibil pentru investiții”, conchide Mihaela Bîtu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
