România nu are în acest moment un calendar realist pentru trecerea la euro, însă infrastructura tehnică necesară producerii bancnotelor europene este pregătită. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat luni că Imprimeria Băncii Naționale este pregătită să tipărească și bancnote euro, în cazul în care România va adopta moneda unică.
Declarația vine într-un moment în care România este încă departe de îndeplinirea criteriilor economice necesare intrării în zona euro. Cel mai recent raport de convergență al BCE arată că, în perioada de referință analizată, inflația medie anuală din România a fost de 8,4%, față de o valoare de referință de 2,7%. Deficitul bugetar din 2025 a ajuns la 7,9% din PIB, iar dobânzile pe termen lung s-au situat la 6,7%, peste nivelul de referință de 5,1%.
Astfel, România poate ajunge să aibă pregătită infrastructura pentru producția de bancnote euro cu mult înainte ca economia să îndeplinească toate condițiile necesare pentru adoptarea monedei unice.
Nu este însă prima dată când BNR vorbește despre pregătirea Imprimeriei pentru o eventuală trecere la euro. În august 2025, banca centrală anunța că Imprimeria urma să dispună de dotările tehnologice necesare pentru tipărirea bancnotelor euro la standardele solicitate de Banca Centrală Europeană. Pentru monede, infrastructura urma să fie asigurată de Monetăria Statului.
Pregătirea Imprimeriei se înscrie, de altfel, într-o istorie de peste un secol a infrastructurii monetare românești. Imprimeria BNR are peste 145 de ani de activitate, iar primele bancnote emise de banca centrală au fost tipărite în atelierele proprii din București începând din 1881.
România a avut mai multe date pentru euro
Problema României nu a fost niciodată doar capacitatea de a produce bancnote, ci îndeplinirea condițiilor economice pentru renunțarea la leu și intrarea în mecanismul monetar european.
Una dintre primele ținte importante a fost 2015. În 2012, premierul de atunci, Victor Ponta, admitea că termenul este „posibil, dar nu probabil”, iar Mugur Isărescu declara în același an că adoptarea euro în 2015 nu mai intra în discuție.
În 2013, președintele Traian Băsescu spunea la rândul său că ținta pentru 2015 devenise nerealistă și că termenul trebuie reajustat. Un an mai târziu, Guvernul Ponta indica 2019 drept noul obiectiv pentru adoptarea monedei europene.
Între timp, BNR a început să trateze mai mult problema ca pe un proces de convergență decât ca pe o simplă dată înscrisă într-un calendar politic. În 2018 a fost elaborat un raport de fundamentare a aderării la zona euro și un plan de acțiune, iar documentele elaborate atunci subliniau că România are nevoie nu doar de îndeplinirea temporară a criteriilor nominale, ci și de convergență reală, structurală și instituțională.
Astăzi, distanța față de zona euro rămâne semnificativă. România nu a intrat în ERM II, mecanismul în care o țară trebuie să participe cel puțin doi ani înainte de adoptarea euro, iar ultimul raport al BCE arată că mai multe criterii de convergență sunt încă neîndeplinite.
În acest context, declarația lui Isărescu despre Imprimeria BNR trebuie privită mai degrabă ca un indiciu privind pregătirea pe termen lung a infrastructurii monetare a României decât ca un semnal că adoptarea euro ar fi iminentă.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
