Republica Moldova a început în forță sezonul agricol 2026/2027, iar exporturile de orz din primele două luni au depășit nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2021, an considerat până acum unul de referință pentru recoltele moldovenești.
În lunile iulie și august 2026, Republica Moldova a exportat aproximativ 96.000 de tone de orz, cu 24% mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când livrările s-au ridicat la 77.400 de tone. Volumul este, de asemenea, ușor peste cel din iulie-august 2021, când exporturile au totalizat 95.600 de tone.
Economistul Iurie Rija consideră că evoluția exporturilor de orz reprezintă, după rezultatele bune înregistrate la grâu, un al doilea semnal că sezonul agricol 2026/2027 ar putea fi unul excepțional pentru cerealele din Republica Moldova.
Moldova a depășit Ucraina și Marea Britanie pe piața europeană
Performanța este vizibilă și pe piața Uniunii Europene. Potrivit datelor Eurostat citate de economistul Iurie Rija, în primele două luni ale sezonului agricol Republica Moldova a devenit cel mai mare furnizor de orz al UE.
În perioada iulie-august, aproximativ 33.300 de tone de orz moldovenesc au fost deja vămuite pe teritoriul comunitar. Moldova a devansat astfel furnizori importanți precum Marea Britanie, Serbia și Ucraina.
Poziția este cu atât mai importantă cu cât, în cazul grâului, Republica Moldova ocupă locul al doilea între furnizorii externi ai Uniunii Europene.
Datele indică o creștere a prezenței cerealelor moldovenești pe piețele europene într-un moment în care producătorii și exportatorii din regiune se confruntă cu presiuni logistice și cu schimbări importante ale rutelor comerciale.
Valoarea exporturilor a crescut cu peste 32%
Încasările obținute din exporturile de orz au ajuns la aproximativ 354,4 milioane de lei în primele două luni ale sezonului. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, valoarea este mai mare cu peste 32%, de la 267,6 milioane de lei.
Cu toate acestea, suma rămâne ușor sub recordul înregistrat în 2021, de 357,5 milioane de lei, chiar dacă în acest an cantitatea exportată este mai mare.
Explicația ține de raportul dintre volume și prețuri. Prețul mediu de export a ajuns la 3,69 lei pentru un kilogram, cel mai ridicat nivel din ultimele patru sezoane. În 2023, prețul mediu era de 3 lei/kg, în 2024 de 3,06 lei/kg, iar în 2025 de 3,46 lei/kg.
Creșterea prețului nu s-a tradus însă într-o marjă mai mare pentru exportatori. Potrivit analizei lui Iurie Rija, avansul a fost practic absorbit de majorarea costurilor de transport rutier și a tarifelor de transport maritim.
Exporturile au încetinit puternic în august
Ritmul livrărilor a fost foarte diferit de la o lună la alta. În iulie, exporturile de orz au ajuns la 72.530 de tone, în timp ce în august au scăzut de peste trei ori, până la aproximativ 23.500 de tone.
Economistul pune această diminuare în principal pe seama blocajelor logistice care au afectat transportul cerealelor.
În același timp, reducerea volumelor a fost însoțită de o creștere a prețului mediu. Dacă în iulie orzul moldovenesc era exportat la un preț mediu de 3,61 lei/kg, în august acesta a urcat la 3,93 lei/kg.
Patru companii controlează aproape 95% din exporturi
Piața exporturilor de orz este puternic concentrată în jurul câtorva companii. Primele patru firme au asigurat împreună aproximativ 95% din totalul livrărilor realizate în primele două luni ale sezonului.
„RUSAGRO-PRIM” a exportat 34.666 de tone, reprezentând aproximativ 36% din total. „OROM-IMEXPO” a livrat 25.606 tone, respectiv 27%, în timp ce „AGRO-NOVA PRIM” a exportat 18.081 de tone, echivalentul a 19%.
Pe locul al patrulea s-a situat „CARVIDON-TRADE”, cu 12.598 de tone, reprezentând aproximativ 13% din exporturile de orz.
Concentrarea ridicată a pieței arată rolul important pe care îl au câteva companii în organizarea fluxurilor de cereale către piețele externe.
Cipru și Grecia, principalele destinații
Și în ceea ce privește destinațiile, exporturile moldovenești de orz sunt concentrate într-un număr redus de piețe.
Aproape întregul volum exportat în primele două luni a ajuns în șase state. Cipru a fost principala destinație, cu 26.325 de tone, urmat de Grecia, cu 22.298 de tone.
Pe următoarele poziții s-au aflat Israel, cu 19.795 de tone, și Liban, cu 13.854 de tone. Italia a importat 10.845 de tone, iar România 2.937 de tone.
Dintre piețele importante, cel mai ridicat preț mediu a fost obținut în Grecia, unde orzul moldovenesc a fost vândut cu aproximativ 3,96 lei/kg.
Transportul feroviar, afectat de blocajele din portul Reni
Creșterea exporturilor a fost însoțită însă de probleme logistice majore, în special în cazul transportului feroviar.
După un început foarte dinamic în luna iulie, transporturile pe calea ferată s-au redus drastic în august. Potrivit analizei lui Iurie Rija, principala problemă a fost blocarea, timp de aproximativ o lună, a unor vagoane moldovenești în portul Reni.
Situația ar fi fost provocată de refuzul unor armatori de a deservi navele din zonă, pe fondul riscurilor asociate războiului din Ucraina.
Efectele s-au văzut direct în volumele transportate pe calea ferată. Prin Etulia, de exemplu, exporturile au scăzut de la 24.841 de tone în iulie la doar 465 de tone în august, o reducere de aproximativ 98%.
Prin punctul feroviar Giurgiulești, exporturile au coborât de la 361 de tone în iulie la zero în august.
Giurgiulești rămâne principala poartă de export
În pofida problemelor logistice, complexul Giurgiulești a rămas principala rută pentru exporturile de orz ale Republicii Moldova.
Prin componenta principală a hubului au trecut 55.755 de tone, echivalentul a aproximativ 58% din totalul exporturilor. Dacă sunt luate în calcul toate modalitățile de transport din zona Giurgiulești, ponderea ajunge la aproape 69%.
Etulia a asigurat alte 25.306 tone, reprezentând aproximativ 26% din total.
Datele din primele două luni ale sezonului arată, astfel, o situație paradoxală pentru sectorul cerealier moldovenesc: pe de o parte, producția și exporturile de orz înregistrează rezultate foarte bune, iar Moldova a ajuns principalul furnizor extern al UE. Pe de altă parte, infrastructura logistică și dependența de câteva puncte de transport rămân vulnerabilități importante pentru exportatori.
Dacă ritmul producției se va menține, capacitatea de transport și accesul la rute stabile de export vor deveni factori esențiali pentru valorificarea recoltei moldovenești pe piețele externe.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
