Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și 10,4% în iunie, însă scăderea nu înseamnă că prețurile au început să se reducă. Potrivit unei analize Frames, dezinflația reflectă în principal ieșirea din baza de comparație a șocurilor de anul trecut, în special liberalizarea prețului energiei electrice și majorarea TVA și a accizelor.
În trei luni, rata anuală a inflației s-a înjumătățit față de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, utilizat pentru comparațiile europene, inflația a fost de 6,3%.
„Scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri”, avertiza Adrian Negrescu, managerul Frames, încă din iulie. Datele din august confirmă această distincție: prețurile nu au scăzut în ansamblu, ci au încetat să mai crească în ritmul accelerat de anul trecut.
Energia electrică are acum o creștere anuală de 1,82%, după ce în lunile precedente avansul depășise 50%. În schimb, rata medie a inflației din ultimele 12 luni este de 9,5%, iar de la începutul anului prețurile de consum au crescut cu 4,6%.
Serviciile rămân principalul focar de presiune
Analiza Frames arată diferențe importante între componentele coșului de consum: serviciile s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% față de decembrie 2025, aproape dublu față de rata generală a inflației.
Cele mai mari creșteri anuale sunt înregistrate la chirii, de 39,7%, tarifele pentru apă, canalizare și salubritate, de 14,12%, abonamentele de televiziune, de 13,2%, reparațiile auto, de 10,81%, și energia termică, de 10,7%.
„Vedem serviciile afectate puternic de creșterea prețului la carburanți și la energia electrică”, explică Negrescu. Într-o economie dependentă de transportul rutier, costurile cu combustibilii se transferă treptat în prețurile bunurilor și serviciilor.
Carburanții au fost, de altfel, principala sursă de presiune în august. Prețurile lor au crescut cu 3,47% într-o singură lună, benzina cu 6,64%, iar motorina cu 6,12%. Față de august 2025, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61%.
Motorina standard a ajuns la începutul lui august la 10,98 lei pe litru, ceea ce a determinat Guvernul să reducă temporar acciza cu 20%, între 16 și 31 august. „1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri”, anticipa Negrescu la sfârșitul lunii iunie.
Importanța carburanților este evidențiată și de un alt calcul din analiza Frames: fără combustibili, indicele prețurilor de consum ar fi scăzut cu 0,08% în august față de iulie.
„Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților”, spune managerul Frames, considerând că aceasta este componenta care poate schimba traiectoria inflației în lunile următoare.
Prețurile alimentelor temperează inflația
În sens opus, mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% în august față de iulie și au avut o creștere anuală de numai 2,62%, mult sub rata generală a inflației.
Legumele au fost cu 8,51% mai ieftine decât în urmă cu un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. Au mai scăzut prețurile produselor de morărit, cu 4,11%, ale mălaiului, cu 5,27%, zahărului, cu 2,27%, și untului, cu 1,24%.
În schimb, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.
Presiunile asupra inflației vin însă din alte zone. Banca Națională a majorat în august prognoza pentru finalul lui 2026, de la 5,5% la 6,1%, pe fondul efectelor caniculei și secetei asupra producției de energie și al scumpirii carburanților. Potrivit BNR, numai carburanții contribuie cu 1,1 puncte procentuale la rata estimată pentru sfârșitul anului.
Revenirea inflației în intervalul țintă al BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, este așteptată abia în ultimul trimestru din 2027.
Inflația scade într-o economie care încetinește
Scăderea inflației trebuie privită și prin prisma evoluției economiei. Potrivit Frames, dezinflația nu are loc pe fondul unei răciri controlate, ci într-un moment în care economia este deja în stagnare sau contracție.
„Problema este contextul. Dezinflația nu vine pe fondul unei economii care se răcește controlat, ci al uneia care s-a oprit”, arată analiza, care citează scăderea de 0,7% a PIB în primul semestru pe seria brută și revizuirea în jos a prognozelor pentru întregul an.
Pe termen scurt, evoluția inflației redeschide și discuția privind momentul în care BNR ar putea începe să reducă dobânda de politică monetară, menținută la 6,50% din august 2024. Următoarea ședință de politică monetară este programată pentru 8 octombrie.
Pentru populație și companii, concluzia analizei Frames este că scăderea inflației nu trebuie confundată cu revenirea prețurilor la nivelurile de dinaintea șocurilor din ultimii doi ani.
„Acumularea din acei doi ani rămâne însă în prețuri: ea nu se șterge, doar încetează să se adauge”, subliniază analiza.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
