Numărul aparatelor de jocuri de noroc autorizate în România s-a redus cu aproape 45% în doar șase luni, de la 35.533 în martie la 19.723 la 1 septembrie, iar scăderea ar putea continua în ritm accelerat în următoarele luni, potrivit unei analize realizate de think tankul economic Frames.
Datele citate în analiză arată că, la 1 septembrie, mai erau în funcțiune 19.723 de aparate cu autorizație valabilă, față de 35.533 în martie. Comparativ cu 2023, numărul este deja cu peste 70% mai mic.
Declinul nu s-ar opri însă aici. Pe baza termenelor la care expiră autorizațiile existente, Frames estimează că numărul aparatelor ar putea coborî la 14.682 la 1 octombrie, la 9.786 la 1 decembrie și la numai 7.201 la 1 ianuarie 2027.
Dacă această evoluție se confirmă, piața terestră a jocurilor de noroc ar ajunge la începutul anului viitor la aproximativ o cincime din dimensiunea pe care o avea în martie 2026. În același timp, restrângerea numărului de aparate se reflectă și în numărul de angajați din sector.
Potrivit analizei, numărul angajaților din jocurile de noroc terestre a scăzut de la un nivel cuprins între 26.441 și 28.049 de persoane la începutul anului la 19.636 la 1 iulie. Frames estimează că între 10.000 și 15.000 de persoane și-ar fi pierdut locurile de muncă în primele șase luni, iar numărul angajaților ar putea coborî sub 10.000 în primele luni din 2027.
Scăderea este pusă de autorii analizei pe seama schimbărilor legislative introduse prin OUG 7/2026, care a condiționat funcționarea operatorilor de obținerea unor autorizații locale. Consiliile locale trebuie să stabilească zonele în care pot funcționa astfel de activități și nivelul taxelor locale.
La 1 septembrie, însă, doar aproximativ 90 din cele 3.100-3.180 de unități administrativ-teritoriale din România adoptaseră hotărâri în acest domeniu, potrivit Frames. Dintre acestea, 35 au decis interzicerea jocurilor de noroc, iar 55 au ales să le permită în anumite condiții.
Reducerea numărului de aparate are și un efect fiscal. Frames estimează că aparatele scoase din funcțiune reprezentau anterior aproximativ 350 de milioane de euro anual pentru bugetul public, prin taxe de autorizare, taxa de viciu, contribuția pentru joc responsabil, impozite și contribuții aferente angajaților.
În 2024, taxele de licență și autorizare plătite de industria jocurilor de noroc au ajuns la 4,3 miliarde de lei, iar contribuția fiscală totală a sectorului, incluzând impozitul pe profit, contribuțiile sociale și alte obligații, este estimată de Frames la aproximativ 1,3 miliarde de euro anual.
Analiza estimează că, dacă reducerea numărului de aparate continuă conform calendarului actual, pierderile directe la buget ar putea ajunge la 530-550 de milioane de euro pe an, în timp ce impactul total asupra economiei, prin efectele asupra furnizorilor, chiriilor, telecomunicațiilor, serviciilor IT și de securitate, publicității și altor activități conexe, ar depăși un miliard de euro anual
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.