România se confruntă cu o combinație tot mai dificilă de stagnare economică și inflație ridicată, care afectează atât consumul populației, cât și competitivitatea companiilor, potrivit unei analize Frames.
Aceasta arată și faptul că economia a intrat într-o perioadă de stagnare în 2026, în condițiile în care măsurile de consolidare fiscală, scăderea puterii de cumpărare și incertitudinile din economie au redus cererea internă. În același timp, România continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană.
Potrivit analizei, combinația dintre creșterea prețurilor și lipsa unei dinamici economice suficiente creează premisele pentru apariția stagflației, un fenomen caracterizat prin inflație persistentă în paralel cu stagnarea sau scăderea activității economice.
Unul dintre principalele riscuri pentru perioada următoare este evoluția prețurilor la energie. Scumpirea energiei electrice, gazelor și a altor utilități poate alimenta din nou inflația și poate majora costurile companiilor, cu efecte asupra prețurilor finale și asupra competitivității economiei.
Analiza avertizează că efectele acestei situații s-ar putea resimți mai mult timp, iar revenirea economică ar putea fi întârziată până în a doua jumătate a anului 2027. Presiunile asupra consumului sunt deja vizibile, în condițiile în care inflația erodează veniturile reale ale populației și determină gospodăriile să fie mai prudente în privința cheltuielilor.
Datele economice recente indică o încetinire accentuată a activității. Produsul Intern Brut s-a redus cu 0,8% în primul semestru față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce în trimestrul al doilea economia a stagnat comparativ cu primele trei luni ale anului.
În aceste condiții, măsurile de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitului bugetar vin într-un moment în care economia are deja o dinamică slabă. Creșterea taxelor și limitarea unor cheltuieli publice contribuie la reducerea dezechilibrelor bugetare, dar pe termen scurt pot pune presiune suplimentară asupra consumului și activității economice.
Potrivit analizei, problema nu este însă doar conjuncturală. România are vulnerabilități structurale care amplifică efectele șocurilor externe, de la dependența de importuri și deficitul comercial până la costurile ridicate ale energiei și productivitatea insuficientă în anumite sectoare.
În acest context, menținerea investițiilor și utilizarea eficientă a fondurilor europene devin esențiale pentru relansarea economiei. Investițiile pot susține cererea pe termen scurt și, în același timp, pot îmbunătăți capacitatea de producție și competitivitatea pe termen mai lung.
Riscul este ca România să intre într-un cerc dificil: inflația reduce consumul, consumul mai slab frânează economia, iar încetinirea activității afectează investițiile și veniturile companiilor. În paralel, costurile mai mari cu energia și finanțarea pot pune presiune suplimentară asupra mediului de afaceri.
În opinia analistului economic Adrian Negrescu, citat în analiză, România se află deja într-o formă de „îngheț economic”, iar evoluția prețurilor la energie din această toamnă va avea un rol important în stabilirea duratei acestei perioade. Pentru depășirea acestei situații, economia are nevoie nu doar de reducerea inflației, ci și de reluarea creșterii economice pe baze sustenabile, prin investiții, creșterea productivității și îmbunătățirea competitivității companiilor.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
