România a depășit pragul de 2.500 MW de noi capacități de producție și stocare a energiei electrice conectate la rețea în 2026, într-un an marcat de presiuni asupra Sistemului Electroenergetic Național (SEN).
Potrivit Transelectrica, până la sfârșitul anului ar urma să fie racordați încă aproximativ 2.000 MW din surse regenerabile și instalații de stocare, precum și noi capacități pe gaze naturale.
Borna de 2.500 MW a fost atinsă joi, odată cu conectarea la rețea a instalației de stocare Părău, cu o putere de 76,76 MW și o capacitate de stocare de 150,288 MWh.
Noile capacități sunt conectate atât la Rețeaua Electrică de Transport, cât și la rețelele de distribuție și se află în diferite etape de operaționalizare.
Fotovoltaicul și stocarea, în prim-plan
Din totalul de 2.514 MW de capacități instalate în 2026, energia fotovoltaică reprezintă cea mai mare componentă, cu 1.331 MW. Instalațiile de stocare au ajuns la 663 MW, iar capacitățile eoliene au însumat 496 MW.
La acestea se adaugă 20 MW pe hidrocarburi și 5 MW produși din biogaz.
Transelectrica subliniază că dezvoltarea stocării devine esențială pentru echilibrarea producției și consumului, în special pe fondul creșterii rapide a capacităților regenerabile, a căror producție variază în funcție de condițiile meteorologice.
La 1 august 2026, România dispunea deja de 989 MW de capacități de stocare, incluzând atât instalațiile independente, cât și sistemele integrate în centrale electrice mixte.
Încă 2.000 MW până la sfârșitul anului
Potrivit estimărilor Transelectrica, procesul de racordare va continua într-un ritm susținut în următoarele luni.
Până la finalul lui 2026 sunt așteptați aproximativ 1.000 MW în centrale fotovoltaice și eoliene, precum și alți 1.000 MW în instalații de stocare. În plus, în sistem urmează să intre noi capacități de producție pe gaze naturale.
Printre proiectele importante se numără centralele de la Mintia și Iernut. Centrala pe gaze în ciclu combinat de la Mintia va avea o capacitate instalată de 1.700 MW, în timp ce centrala de la Iernut, dezvoltată de Romgaz, are 430 MW.
Presiune asupra sistemului energetic
Accelerarea investițiilor vine într-un moment dificil pentru sistemul energetic românesc. România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după oprirea primului reactor de la Cernavodă, pe fondul nivelului foarte scăzut al Dunării. Cel de-al doilea reactor a fost oprit ulterior, pe 13 august.
În acest context, noile capacități de producție și stocare pot contribui la reducerea presiunii asupra SEN și la diminuarea necesarului de importuri.
Transelectrica are, de asemenea, un plan de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport pentru următorii zece ani, cu investiții de peste 2 miliarde de euro, destinat inclusiv integrării noilor surse regenerabile și consolidării securității energetice.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
