România va avea anul viitor un buget mai redus pentru investiții, în condițiile în care finanțarea prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de final, a avertizat premierul interimar Ilie Bolojan. Efectele se vor vedea în special în sectorul construcțiilor, unde o parte importantă a lucrărilor a fost susținută în ultimii ani de fonduri europene.
„Anul viitor nu va fi un an simplu”, a spus Bolojan, într-un interviu televizat, explicând că Guvernul care va fi în funcție va avea la dispoziție o perioadă limitată pentru a continua măsurile de consolidare fiscală.
Premierul interimar a atras atenția că reducerea finanțărilor europene va însemna și mai puțini bani disponibili pentru investiții.
„Este un an în care alocările pe componenta de investiții, pentru construcții, spre exemplu, vor fi mai reduse, bugetul de investiții va fi mai redus, pentru că nu mai avem sumele de bani care ne-au intrat din fonduri europene, din PNRR”, a declarat Bolojan.
Construcțiile, printre primele sectoare afectate
Mesajul lui Bolojan vine într-un moment în care investițiile publice au devenit una dintre principalele componente ale activității economice, iar construcțiile au beneficiat în ultimii ani de proiecte finanțate atât de la buget, cât și din fonduri europene.
Odată cu încheierea PNRR, România pierde însă una dintre sursele extraordinare de finanțare care au susținut proiecte de infrastructură și alte investiții. Bolojan avertizează că reducerea alocărilor va pune presiune în special pe sectorul construcțiilor.
Fereastră scurtă pentru consolidarea fiscală
Premierul interimar consideră că România mai are o perioadă de cel mult câteva luni în care poate lua măsuri pentru consolidarea finanțelor publice.
„Mai avem o fereastră care nu poate fi mai mare de șase luni de zile, maxim un an de zile, în care Guvernul României, cel care va fi, Parlamentul, mai poate lua măsuri de consolidare fiscală”, a spus Bolojan.
Declarațiile indică astfel o schimbare de etapă pentru finanțarea investițiilor publice: după perioada în care România a beneficiat de volume importante de bani europeni prin PNRR, proiectele vor trebui susținute într-un context bugetar mai restrictiv.
În concluzie, în 2027 presiunea nu va veni doar din necesitatea reducerii deficitului, care este preconizat să scadă anul acesta la 6,2% din PIB, ci și din dispariția unei surse importante de finanțare pentru investiții.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
