FacebookTwitterLinkedIn

România se află la coada clasamentului Uniunii Europene în ceea ce privește cheltuielile publice pentru educație, raportate la produsul intern brut. În 2023, țara noastră a alocat acestui domeniu echivalentul a doar 3% din PIB, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat .

La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile publice pentru educație, de la învățământul preșcolar până la cel secundar, au reprezentat în medie 4,7% din PIB în 2023. Procentul a rămas neschimbat față de anul precedent.

România a înregistrat însă una dintre cele mai reduse ponderi din blocul comunitar, fiind depășită la coada clasamentului doar de câteva state cu niveluri comparabile.

Suedia, Finlanda și Belgia, cei mai mari investitori

La polul opus, Suedia conduce clasamentul european, cu cheltuieli publice pentru educație echivalente cu 6,8% din PIB. Finlanda urmează cu 6,3%, în timp ce Belgia a alocat 6,2%.

Diferența dintre România și statele aflate în partea superioară a clasamentului este semnificativă. Grecia a raportat cheltuieli de 3,3% din PIB, iar Malta 3,4%.

Datele Eurostat arată că, la nivelul UE, ponderea cheltuielilor pentru educație a scăzut ușor în ultimii ani. În 2020, acestea reprezentau 5% din PIB, cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării datelor, în 2012. În 2023, procentul ajunsese la 4,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai puțin.

România, printre statele cu cele mai mici investiții în infrastructura școlară

Diferențele dintre statele membre se observă și în structura cheltuielilor pentru educație. Investițiile de capital, care includ cheltuieli pentru infrastructură și alte active, au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor instituțiilor de învățământ în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg.

În România, ponderea cheltuielilor de capital a fost însă sub 5% din total. Un nivel similar a fost înregistrat în Belgia.

Datele indică astfel diferențe importante nu doar în ceea ce privește suma totală alocată educației, ci și modul în care sunt distribuite fondurile.

Salariile profesorilor, principala categorie de cheltuieli

În nouă dintre cele 16 state membre pentru care există date disponibile, cea mai mare parte a cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ în 2023 a fost destinată salariilor profesorilor.

Ponderea acestora a fost cuprinsă între 40% și 50% din total în Slovacia, Franța, Lituania, Cehia și Finlanda. Estonia și Malta au avut ponderi mai reduse, de 37,6%, respectiv 36,9%.

Datele Eurostat evidențiază astfel discrepanțele dintre statele membre în ceea ce privește finanțarea sistemelor de educație, România aflându-se în continuare printre țările UE cu cele mai mici cheltuieli publice raportate la dimensiunea economiei.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.